Vacanta Minunata

Calatorie in Egipt - Valea Regilor

2011-01-11T11:07:00.000+02:00

Pentru a vizita Valea Regilor, Valea Reginelor si celelalte obiective de pe partea apuseana a Nilului (adica “partea mortii”) ne-am alaturat unui tur organizat de cei de la hotel, pentru circa 40 dolari de persoana.

Prima oprire a fost la cei doi colosi ai lui Memnon. Ridicandu-se la 18 m deasupra pamantului, cei doi colosi sunt singura marturie ramasa in urma unui templu despre care se spune ca ar fi fost mai mare decat cel de la Karnak, dar care a fost distrus de inundatiile succesive ale Nilului.

A urmat Valea Regilor. Biletul de intrare in Valea Regilor include vizitarea a trei morminte. Pentru Tutankamon se plateste separat - cam 20 de dolari -, insa am auzit ca nu prea merita. Noi am vizitat mormantul lui Ramses III, Ramses IV si Ramses IX, obiective care, datorita traficului turistic, aratau deja semne de degradare. Valea Reginelor, in schimb, mai ascunsa parca de ochii turistilor, m-a impresionat. Mormintele sunt mult mai bine conservate si pastreaza culorile originale.

Templul mortuar al lui Hatchepsut este un templu atipic fata de tot ceea ce am mai vazut prin Egipt, insa peretii sai spun in detaliu povestea reginei-faraon. Templul include o capela a zeului mumificarii, Anubis, precum si o capela a zeitei dragostei si placerilor, Hathor.

Am vizitat si Medinet Habu, de asemenea un templu memorial, construit de catre Ramses III si fost centrul administrativ si economic al Tebei timp de secole.

Calatoria in zona Luxor si Valea Regilor / Valea Reginelor este un "must" pentru turistul care indrageste istoria antica, iar din ceea ce am vazut pana acum prin lume, in zona Luxor din Egipt se afla cea mai mare concentratie de monumente istorice intr-un spatiu atat de mic. Fie ca ajungeti cu un vas de croaziera, fie ca mergeti cu trenul, autobuzul sau cu un tur organizat, o vizita la Luxor merita din plin si va recomand sa o faceti in lunile de iarna, pentru a evita caldura excesiva din desertul egiptean.

Citeste articolul integral

Cu Trenul Albastru pe intinderile Africii

2011-01-06T12:40:00.001+02:00

Un tren strabate, cu 90 km/h, marile campii ale Continentului Negru, lunecand prin peisajul de savana, a carui culoare constrasteaza cu albastrul de safir al “omizii” mecanice. In jurul lui, se intinde natura africana – vasta, intensa, plina de viata - iar inauntru, in vagoane, e comprimata o lume cu totul diferita: o lume - creata de om - a luxului, confortului si elegantei superlative.

Ceea ce este Orient Express in Europa, este Trenul Albastru in Africa.

E unul dintre cele cateva trenuri de lux care circula pe planeta, plimbandu-i pe privilegiatii acestei lumi intr-un hotel miscator de 5 stele, dand oaspetilor prilejul de a savura - printre alte placeri - contrastul frapant dintre privelistile naturii si mica lume artificiala somptuoasa din interiorul trenului.

Pe un traseu de 1.600 kilometri, intre Pretoria si Capetown (ruta sa de baza), trenul strabate intinsele campii ale Africii de Sud, intr-o calatorie de 27 de ore, ce include si o "pauza" de cateva ceasuri, pentru o excursie la o luxuoasa "lodge" sau un safari, in cautarea animalelor care au facut faima acestei bucati de lume.
Iar dupa ce oaspecii au admirat megafauna Africii, petrecerea continua cu distractiiile de la bord: mica lume artificiala din vagon este atat de imbietoare, incat singura dificultate este sa alegi dintre placerile puse la dispozitie.

Vrei sa mananci? Mancarea e, bineinteles, la nivelul unui hotel de lux - gustoasa, aratoasa, servita impecabil.

Vrei sa mergi la cumparaturi? Trenul are un mic magazin (tot de lux, evident) unde poti privi si cumpara fel de fel de lucruri frumoase si/sau scumpe - obiecte de artizanat si arta africana, haine, bijuterii (doar Africa de Sud e unul dintre marii producatori de aur si pietre pretioase!)
Vrei sa te relaxezi citind, conversand tihnit cu insotitorii ori savurand un cocktail sau o cafea, un trabuc sau un coniac? Gasesti doua saloane somptuos decorate, un bar bine garnisit, personal de serviciu stilat, mobilier confortabil si o biblioteca. Poti sa joci carti, sau sa te uiti la televizor, sau sa motai, pur si simplu, leganat de sunetul ritmic si monoton - glasul rotilor de tren. Cand te apuca somnul de-a binelea, te muti in camera ta.

Peste zi, camera e un fel de salonas - al tau si numai al tau -, cu o canapea comoda si tot ce-i mai omului ca sa se simta bine. Seara, vine un valet care transforma, numaidecat, salonasul in dormitor: canapelele Trenului Albastru au fost special proiectate pentru a se metamorfoza instantaneu in paturi imbeitoare, gata imbracate cu asternuturi fine.
Dormitoarele sunt micute - n-au cum fi altfel, in spatiul limitat al trenului - dar sunt (si ele) un concentrat de lux - materiale elegante si design condimentat cu note coloniale si etnice; si tot asa sunt si baile, cu o tusa de splendoare africana, ce poate parea usor excesiva (ma rog, chestie de gust) - de pilda, robinetele sunt aurite, ca sa sporeasca (daca mai era nevoie) impresia de fast.
Teoretic, la bordul trenului se poate si lucra - inchipuiti-va, are si o sala de conferinte! - desi nu stiu cine ar avea chef s-o faca. (Dar, cine stie, poate ca, intr-un anumit context, merita sa tocmesti un asemenea vehicul de lux ca sa tii o sedinta cu partenerii de afaceri…)

Cu Trenul Albastru poate calatori oricine si-a cumparat bilet (regim obisnuit), dar poate fi si inchiriat in intregime (in regim charter), pentru un anumit eveniment - o nunta, de exemplu. Rutelor obisnuite (Pretoria - Capetown si Capetown - Pretoria) li se pot adauga si altele, la alegere. Exista, de pilda, o ruta alternativa spre Parcul National Kruger, o mostra de natura africana salbatica, splendida, unde parca s-a adunat tot ceea ce e magnific in materie de fauna africana. O alta ruta (internationala, de data aceasta) duce spre Cascada Victoria, una dintre cele mai mari si spectaculoase caderi de apa din lume, asezata pe fluviul Zambezi, intre doua tari - Zambia si Zimbabwe. Are 108 m inalitime si peste 1.700 m latime, candidand la titlul de cea mia mare cascada a lumii.
Si se pot negocia si alte rute, cu singura conditie ca tehnologia caii ferate respective sa se potriveasca deplin cu tehnologia Trenului Albastru.
Sofisticata tehnologie, de altfel; Trenul Albastru a fost proiectat pentru confort si, de la frane si suspensii pana la climatizare si iluminat, totul a fost gandit pentru a face voiajul cat mai agreabil norocosilor pasageri.

Cat costa o calatorie de la Capetown la Pretoria?

Pretul pentru o persoana, in camera dubla, este cuprins intre 10.930 rand (asta e moneda Africii de Sud) si 14.685 rand (adica intre 1.200 si 1.615 euro, aproximativ), in functie de sezon si de categoria camerelor. (Incredibil, dar chiar si acest tren are clase: camerele Luxury sunt cu o clasa peste cele zise De Luxe, adica sunt putin mai mari, au niste bai dotate cu cazi incapatoare - suna ciudat, dar sa nu uitam ca e vorba de un tren: fiecare jumatate de metru in plus ori in minus conteaza mult - si au cate o instalatie proprie de entertainment, cu o selectie de CD-uri cu muzica si DVD-uri cu filme).

In pret sunt incluse o noapte de cazare in tren si tot ceea ce mananci si bei la bord, cu exceptia sampaniei frantuzesti (?!) Ei, lasa, ca n-ai nevoie de sampanie, mai bine incerci vinurile sud-africane, pentru ca, printre alte atractii, Africa de Sud e si un mare producator si exportator de vinuri - al optulea producator mondial!)

Citeste articolul integral

India dincolo de traseul turistic. 25 de zile in ashram

2011-01-05T15:10:00.000+02:00

Calatoria mea in India incepe intr-o regiune pe care majoritatea oamenilor o evita: Bihar, statul cu cea mai mare rata de criminalitate si analfabetism din tara, instabilitate politica, lipsa de infrastructura turistica. Toti oamenii cu care am vorbit inainte sa plec mi-au spus ca nu am ce cauta acolo daca nu vreau sa fiu jefuita, violata sau mai rau..... Nu am plecat in India cu mentalitate de turist, ci cu intentia de a transforma orice experienta in ceva pozitiv si constructiv. Mi-am propus sa accept cu aceeasi atitudine stralucirea si mizeria, sa primesc cu detasare orice ce mi se ofera.

Cu toate ca, din punct de vedere economic, Bihar e in topul celor mai sarace state din India, aceasta regiune are un important potential cultural si spiritual. Este leaganul a doua mari religii: budismul si jainismul. De aici a pornit "ahimsa", mesajul non-violentei propagat de Gandhi. Budha a cunoscut iluminarea la Bodhgaya, loc de pelerinaj si foarte cunoscut obiectiv turistic. La Nalanda a existat o celebra universitate budista, in secolul 5 i.Hr. De fapt, trecutul cu puternica incarcatura spirituala este indicat chiar de numele derivat din cuvantul "vihara", care inseamna manastire.

Namo Narayan!

Am ajuns in Rikhiapeeth pe 30 noiembrie, impreuna cu un grup de yoga din Romania. Rikhia este o localitate rurala din statul Jharkhand (in trecut parte din statul Bihar). In 1988 s-a stabilit aici Swami Satyananda Saraswati, lider spiritual fondator al Bihar School of Yoga si a inceput proiecte cu scopul dezvoltarii regiunii care, la vremea respectiva, era intr-o stare de saracie dezolanta. Insotit, la inceput, de doar cativa discipoli, a infiintat un ashram care, in prezent, atrage oameni din toate colturile lumii.

Ashramul are o puternica directie filantropica, prin activitati care imbunatatesc situatia regiunii in ceea ce priveste asigurarea nevoilor de baza ale oamenilor: hrana, imbracaminte, servicii medicale etc. Copiii primesc lectii de engleza si utilizare a calculatorului, imbracaminte si biciclete pentru a merge la scoala. Adultii sunt ajutati cu alimente, vaci si cele necesare pentru activitatile agricole. Peste 100.000 de oameni beneficiaza de sprijinul fundatiei.

Swami Satyananada Saraswati, fondatorul ashramului si al scolii de yoga, este discipolul unui mare yoghin pe nume Swami Shivananda Saraswati. In prezent, succesorii lui sunt Swami Niranjananda Saraswati si Swami Satsangi Saraswati.

Scenariul unei zile obisnuite

Ne trezim la ora 4, inainte de rasaritul soarelui, si pornim pe intuneric spre ashram, care e la aproximativ 20 min de mers pe jos. Suntem in decembrie si, desi ziua e vreme de stat la plaja, dimineata si seara e racoare bine.

La ora 5 avem puja si morning chanting, dupa care luam micul dejun (ceai si mancare pe baza de orez). Ashramul poate fi vazut ca o mare familie, in care fiecare munceste pentru binele tuturor. Servesti si esti servit. Unii curata cartofi pentru masa de pranz, altii transporta mobila, altii pregatesc darurile ce vor fi oferite satenilor care vor participa la festival, altii matura curtea. Grupul din Romania este in echipa de cazare si principalele noastre misiuni sunt curatenia si pregatirea camerelor pentru noii vizitatori care vin in ashram. Spalam ferestre, maturam, aranjam paturi, mutam saltele.

Pranzul este in jur de ora 10:30. Mancam cu mana, asezati pe jos, cu picioarele incrucisate. 100% vegetarian, meniul contine tot timpul orez si legume iar mancarea este pregatita afara, la foc de lemne, in vase imense, ca la armata. In mod normal, in ashram sunt in jur de 200-300 oameni. In timpul festivalurilor sunt peste 2000. Cand suntem putini mancarea se serveste pe farfurii de inox pe care ni le spalam fiecare dupa folosire. In timpul festivalurilor avem farfurii din frunze si pahare din lut. Totul e ecologic :)

La ora 14:00 toata lumea se opreste din lucru pentru pauza de ceai; cina e in jur de ora 17:30.

Majoritatea oamenilor care vin in ashram se asteapta la un program intens de meditatie si educatie spirituala. E greu sa accepti ca trebuie sa muncesti peste 10 ore pe zi si sa traiesti foarte disciplinat, respectand regulile. E greu sa te desprinzi de vechiul mod de a gandi si de obiceiuri. Dar tocmai asta e lectia ashramului.

Shram, in sanscrita, inseamna "a depune un efort". Ce fel de efort? Mental. Munca pe care o depui este fizica, insa ashramul ofera, in primul rand, training mintii. Cu totii am primit o pregatire profesionala, insa prea putina educatie si disciplina mentala.

Karma Yoga - trainingul mintii

Munca in ashram se numeste Karma Yoga sau yoga actiunii. Principiul de baza este acela ca, orice ai face, de la cel mai mic act pana la cel mai insemnat, sa pastrezi o atitudine detasata de rezultate. Sa lucrezi fara sine. "Selfless action". Karma yoga este un fel de meditatie activa, in care te observi pe tine facand ceva, insa nu te identifici cu rolul.

Prima componenta este sa fi constient de ceea ce faci. A doua componenta este sa observi stimulii exteriori si reactiile pe care le provoaca in tine (daca stai sa observi, mintea opune rezistenta foarte usor - "De ce trebuie sa fac asta?", "E plictisitor", "Nu imi place", "E greu").

A treia este sa fii imun la acei stimuli care te afecteaza.

Pe urma, sa te eliberezi de blocajele emotionale si mentale care provoaca conflict si suferinta si sa poti pastra aceeasi atitudine senina indiferent daca esti intr-o situatie de succes sau de esec.

Karma yoga este o un exercitiu care opereaza asupra ego-ului, ajutandu-te sa te desprinzi de obiceiurile, etichetele, ideile si convingerile cu care ti-ai construit identitatea.

Suntem obisnuiti sa obtinem beneficii personale din ceea ce facem. Bani, recunoastere, placere. Ne motiveaza placerea si fugim de durere. Muncim in primul rand pentru noi si pe urma pentru altii. Daca avem succes suntem fericiti; daca nu ies lucrurile asa cum vrem noi, suntem suparati.

Asta se intampla deoarece ne identificam cu ceea ce facem, suntem munca noastra. In karma yoga, the doer is different from the work. Te vezi pe tine ca pe un simplu instrument, fara sa te identifici cu actiunea. Asadar, provocarea este: poti sa fii carpa de spalat pe jos sau perie de curatat toaleta cu aceeasi atitudine cu care iti desfasori activitatea obisnuita de manager/artist/inginer? Poti sa vezi ca esti mai mult decat rolurile pe care le ai in societate'?

Daca reusesti sa faci cu aceeasi atitudine, fara sa te opui si sa te plangi, lucrurile care nu iti plac, esti mult mai puternic decat cineva care cauta placere in orice circumstanta a vietii. Aceasta e lectia principala pe care am invatat-o prin karma yoga.

Yoga ca stil de viata

Yoga inseamna mai mult decat asana, meditatie si exercitii de respiratie. In Romania sunt foarte multe confuzii legate de scopul yoga, multi oameni asociind-o cu practici sexuale sau religioase.

Yoga este o filosofie pe care oricine poate sa o integreze in viata lui, indiferent daca e catolic sau hindus, bolnav sau sanatos, cu o agenda incarcata sau traind izolat la poalele Himalayei. Exista multe definitii pentru yoga. Pentru mine e un stil de viata holistic, prin care aduci in armonie toate aspectele personalitatii tale, o cale de dezvoltare umana din toate punctele de vedere (biologic, intelectual, emotional, spiritual). Se poate spune ca scopul ultim al yoga este atins cand descoperi si valorifici tot potentialul si energia care se afla in tine.

Meritul scolii de yoga infiintata de Swami Satyananda este tocmai accentul pe aspectul practic si stiintific, adaptat omului modern, care permite intelegerea si integrarea principiilor yoga in viata fiecaruia.

"Our concept of yoga is different to what is widely accepted. Asanas, pranahyama, hatha yoga, etc, are a part of yoga, but they are only means to obtain a goal: development of the dormant potential within the human being." ("Conceptia noastra despre yoga este diferita de cea acceptata de majoritate. Asanele, pranayama, hatha yoga etc. reprezinta o parte din yoga, sunt insa doar mijloace pentru atingerea unui scop: dezvoltarea potentialului latent din fiinta umana.")

Oamenii

Satyananda Yoga este raspandita pe toate continentele si asta se observa foarte bine in varietatea oamenilor din ashram: SUA, Noua Zeelanda, Franta, Italia, Columbia, Uruguay, Spania; foarte multi bulgari si australieni. Ca varsta, media e in jur de 35 de ani. Ca profesii, difera foarte mult. Am stat de vorba cu un cercetator stiintific in domeniul somnului, profesori de yoga, psihologi, medici.

In ashram sunt doua tipuri de oameni. Primul: vizitatori ca noi, care vin pentru prima data, au legatura cu yoga, insa traiesc normal in societate. A doua categorie de oameni sunt discipolii; o parte din ei stau permanent in ashram, altii au casa in alta parte, insa vin periodic in ashram. Discipolii pot fi recunoscuti, in primul rand, vizual: au haine albe, galbene sau portocalii, majoritatea au capul ras si poarta la gat una sau mai multe mala (matanii). Culoarea indica stadiul in care se afla fiecare pe calea dezvoltarii personale si spirituale, in cadrul traditiei numite sannyasa. Cuvantul sanskrit samnyasa este compus din "sam" = complet, perfect si "nyasa"= renuntare. Sensul cuvantului sannyasa inseamna renuntare, dar si dedicare totala a capacitatilor personale in folosul evolutiei omenirii.

Hainele albe sunt purtate de cei care au fost initiati in practicarea mantrei, prima etapa, utila pentru purificarea mintii.

Galbenul este culoarea purtata de asa numitii jigyasu (enquierers, cei care au ales sa mearga mai departe pe calea spirituala)

Cei imbracati in portocaliu sunt karma sannyasi si poarta titlul de swami ("master of the self"). O parte au renuntat total la lume, traind in ashram viata de calugarie. Altii sunt casatoriti si traiesc in societate. Unul din stadiile cele mai avansate este paramahamsa, descris foarte frumos prin "Flying through the air, knowing no limits, where the rules of the society are not binding and where one is free" (Sa zbori prin vazduh, sa nu cunosti limite, acolo unde regulile societatii nu te mai incatuseaza si unde esti liber.)

In functie de culoare, fiecare categorie de aspirant are o cale aparte, o "sadhana" (self practice), un cod de conduita. E ca si cum ai avea o masina pe care prima data o pozitionezi pe directia buna si apoi pornesti la drum, potrivit unui traseu si unor indicatii precise care te ajuta sa ajungi cu bine la destinatie. Pentru unii, ghidul spune "treci prin orase aglomerate, intalneste oameni si ajuta-i", pentru altii "traverseaza desertul si invata sa gasesti in tine tot ce ai nevoie".

In calitate de aspirant spiritual, primesti un nume care ilustreaza o calitate legata de adevarata ta identitate. Exemple de astfel de nume: Satyananda (satya = adevar, ananda = fericire), Shaktidharma (shakti = energie, dharma = ordine, disciplina), Niranjananda (niranjan =r enuntare), Om Shanti (om= sunetul primordial din care a fost creat universul, shanti=pace), Atma Jyoti (atma = spirit, Jyoti = lumina).

Se spune ca nu tu il alegi pe guru, ci el te alege pe tine. Am intrebat mai multi oameni ce i-a facut sa imbrace straie portocalii, ce i-a adus aici si de ce au ales acest stil de viata. Cei care au renuntat cu totul la lumea exterioara simt au fost atrasi de o forta mai puternica decat ei. Destin, karma, subconstient?
Pentru altii, personalitatea magnetica a lui Swami Satyananda a fost de ajuns cat sa-i faca sa renunte cu totul la viata lor de dinainte. Alti oameni si-au dat seama ca vor altceva, ca sunt pe directia gresita si vor sa se schimbe.

Disciplina si stilul de viata din ashram

Viata in ashram are propriul ritm, bazat pe cateva principii.

Toata lumea respecta programul de masa si somn. E cu adevarat superb sa vezi rasaritul in fiecare dimineata, un soare mare si portocaliu ca hainele swami-lor. Exista o liniste si o energie speciala la inceputul zilei pe care, trezindu-ne tarziu, o pierdem.

Simplitate. Haine practice, fara bijuterii, machiaj si accesorii inutile. Ne spalam doar cu apa rece. Camerele sunt minimaliste, construite pentru a caza mai multe persoane (cea in care sunt cazata are 7 paturi si 3 dulapuri). Nu avem electricitate la prize, iar folosirea telefoanelor mobile este descurajata. Mancarea e vegetariana, modesta, insa foarte gustoasa si suficienta pentru toata lumea. In zona in care se mananca si in cea in care se fac rugaciunile nu avem voie incaltati, asa ca toata lumea deprinde obiceiul de a umbla descult.

In sat exista magazine de unde poti cumpara aproape orice, de la hartie igienica pana la apeluri telefonice si internet. Lectia ashramului este, insa, una de simplitate si austeritate. Pentru a o invata trebuie sa renunti, pentru o perioada, la modul in care erai obisnuit sa traiesti. Sederea intr-un ashram te ajuta doar daca esti dispus sa te deconectezi de lumea exterioara si sa traiesti un stil de viata mai simplu, bazat pe strictul necesar. Da, poti sa stai toata ziua de vorba cu oamenii, poti sa intri zilnic pe Facebook si sa vorbesti la telefon cu cei de acasa. Nu iti impune nimeni sa pastrezi tacerea si nu exista reguli foarte stricte de comportament. Insa, cu cat esti mai orientat spre exterior, spre simturi, spre interactiune, cu atat mai greu e sa observi ce se intampla cu tine in interior.

Citeste articolul integral

Calatorie in Egipt - Cairo

2011-01-03T11:40:00.000+02:00

Egipt-ul este genul de tara care poate satisface si asteptarile celor mai dificili turisti. Daca esti pasionat de arheologie si istorie, este o sursa inepuizabila de vestigii istorice. Daca iti place sa cunosti oamenii si sa iei pulsul tinutului prin experienta directa cu locuitorii, vei gasi aici o populatie deschisa, vesela si zambitoare, care nu se da in laturi sa iti povesteasca despre egipteanul de rand. Chiar si pentru turistii ce cauta linistea resort-urilor de lux, Egipt-ul este o destinatie potrivita, caci statiunile sale de la Marea Rosie sunt pline mai tot timpul anului.

Desi nu era pe lista mea de "tari de vazut" in viitorul apropiat, o oferta Tarom m-a convis ca merita. Si, odata rezervate biletele, planurile au inceput sa curga singure. Aveam sa vad intreaga lunca a Nilului (peste 2.000 km), incepand din nord cu Cairo si terminand in sud cu Abu Simbel (la granita cu Sudan), oprindu-ma prin Cairo, Luxor si Aswan.

Cursele Tarom-ului ajung pe la 2 dimineata in Cairo, asa ca este foarte util sa aranjezi in avans cu cei de la hotel sa te astepte la aeroport. Te va costa in jur de 4 dolari de persoana.

Prima impresie? Masina mica si foarte veche, mirosul puternic de benzina, soferul amabil si vorbaret si, nu in ultimul rand, infrastructura orasului foarte buna - am facut in jur de 30 minute de la aeroport pana in centru, unde ne era hotelul.

Hotelul la care aveam rezervare, Isis Hotel, l-am ales strict datorita locatiei. Este situat in centrul orasului, la ultimul etaj al unui bloc, in piata Midan Tahrir (Piata Eliberarii), foarte aproape de Muzeul Egiptean. Camera a costat in jur de 20 dolari de persoana pe noapte, iar pretul include si un mic dejun "semi-delicios".

Deoarece nu aveam la dispozitie decat doua zile, am ales sa inchiriem de la hotel o masina cu sofer care, pentru un pret modic, avea sa ne plimbe prin oras, dar si prin Giza, Saqqara si Memphis.

Prima zi prin Cairo avea sa fie dedicata Citadelei, cartierului copt si Muzeului Egiptean. Pentru asta, am platit soferului de la hotel, vorbitor de limba engleza, cca. 15 dolari de persoana. Nu este greu de imaginat cum poate fi traficul in Cairo, avand in vedere ca orasul are in jur de 20 milioane de locuitori, adica aproape cat toata Romania. Daca ar fi sa il descriu intr-un cuvant, as spune: haotic. Pietonii traverseaza pe unde vor, regulile de circulatie sunt inexistente si nu putine au fost situatiile in care am trecut la milimetru de un alt vehicul. Si totusi, desi majoritatea masinilor din trafic sunt lovite sau cel putin zgariate, soferul nostru nu facuse nici un accident in 30 de ani de condus.

Citadela sau fortareata orasului a fost resedinta conducatorilor musulmani ai Egiptului timp de aproximativ 700 de ani si se afla in cartierul islamic al orasului. Impresionante sunt cele doua moschei, Mohammed Ali (Moscheea de Alabastru) si An-Nasir Mohammed, dar si terasa unde ajungi trecand prin moscheea An-Nasir Mohammed. Panorama asupra orasului este incredibila, cu atat mai mult cu cat am reusit sa vedem chiar piramidele. Am zarit si "Orasul Mortilor", cimitirul in criptele caruia isi duc viata peste 50.000 de oameni saraci.
Urmatoarea oprire a fost in cartierul copt, la "portile" caruia se afla prima moschee construita in Egipt, Amr Ibn al-As. In spatele unor ziduri solide, se afla manastiri si biserici crestine (copte). Celebra este biserica cu hramul Sf. Fecioara Maria, Al Mu'allaqa, cunoscuta ca "Biserica Suspendata", deoarece este construita deasupra vechii porti de sud a fortaretei Babylonului.

O jumatate de zi am rezervat-o Muzeului Egiptean, unul dintre cel mai importante muzee de istorie antica. Desi nu sunt pasionat de istorie si in mod normal ocolesc muzeele, pentru masca lui Tutankhamon si toate celelalte vestigii de aici mi-am rezervat cateva ore. Intrarea costa in jur de 10 dolari, insa daca esti student si ai card ISIC e la jumatate. Camera Mumiilor te mai costa inca pe atat, dar merita din plin. Fiecare spatiu al muzeului este folosit pentru a gazdui statui si alte vestigii. Colectia de sfincsi, dar si altarul lui Hathor si statuile lui Ramses al II-lea de la parterul muzeul sunt cele mai semnificative. La etaj nu trebuie sa ratezi comorile gasite in mormantul lui Tutankhamon, inclusiv masca sa mortuara si sarcofagul. Desi intrarea se plateste separat, la fel de mult merita sa vizitezi si Galeria Mumiilor Regale unde, in sarcofage de sticla, se odihnesc o parte dintre conducatorii Egiptului si sotiile lor.

A doua parte a serii am dedicat-o bazarului din Cairo, Khan-al Khalili. Dupa o experienta marcanta cu un taximetrist care nu stia drumul catre bazar si care, in timp ce conducea, isi facea rugaciunile si saruta carticica de rugaciuni, am ajuns in bazar. Mi-am incarcat bateriile cu un kebap si m-am aventurat pe stradutele pline ochi cu marfuri. Oameni de treaba, zambitori; mirodenii si haine la un loc; turisti curiosi si localnici care te studiaza din cap si pana in picioare, cam cu asta am ramas din bazarul din Cairo.

Magia Crăciunului în Zürich

2010-12-20T10:57:00.001+02:00

Întregul oraş este scăldat în lumini vesele, în aer se simte aroma scorţişoarei şi a vinului fiert, iar acordurile concertelor de Crăciun plutesc peste Râul Limmat. În pieţele tradiţionale de Crăciun precum şi în magazinele din Zürich, atât localnicii cât şi turiştii găsesc inspiraţie pentru cadouri şi se pot bucura de delicatese încântătoare. Circurile de Crăciun sunt atât evenimente de sezon, cât şi specifice Magiei Anului Nou, cu legendarele artificii oferite de Asociaţia Hotelierilor din Zurich. Datorită noilor lumini de Crăciun de pe Bahnhofstrasse în centrul oraşului şi a evenimentelor speciale „Night and Sunday Shopping”, vizitatorii Zürich-ului se pot aştepta la numeroase atracţii în perioada Crăciunului.

La Zürich, calendarul evenimentelor din această perioadă este plin de activităţi captivante, precum încântătoarele lumânări plutitoare "Lichterschwimmen", circurile de Crăciun, patinoarul Live On Ice, "Bradul cântător" şi noua prezentare artistică a luminilor de pe Bahnhofstrasse.

Noile lumini de Crăciun din Zürich, de pe faimoasa Bahnhofstrasse
Anul acesta, pe perioada Sărbătorilor de iarnă, noile lumini de Crăciun din Zürich, cunoscute sub numele de "Lucy" vor da un plus de strălucire faimoasei Bahnhofstrasse. Mii de LED-uri pot fi controlate individual şi pot crea nori plutitori sau ploi blânde de lumină. "Lucy" a fost aprins pe 25 noiembrie la ora 18.00, iar cu ocazia aceasta mai mult de 150 de magazine au rămas deschise în centrul oraşului Zürich până la 10 seara. Această ocazie de "Night Shopping" a permis vizitatorilor să intre în spiritul Crăciunului, cuprinzând o mulţime de oferte, activităţi speciale de interior şi delicatese culinare vândute la diverse standuri.

Cumpărături plăcute de Crăciun
"Night Shopping" e doar începutul plăcerilor oferite de cumpărăturile de Crăciun. Fiecare cartier al oraşului are specificul său, de la produse de lux şi branduri internaţionale pe celebra stradă iluminată artistic Bahnhofstrasse, până la tendinţe şi tradiţii deopotrivă în pitorescul Oraş Vechi şi etichete sofisticate Zürich în Zürich West & Aussersihl. De sărbători, în magazinele din Zürich cumpărăturile sunt şi mai distractive cu magazinele deschise şi duminica, în zilele de 28 noiembrie şi 5 şi 19 decembrie.

Te poţi bucura de o atmosferă unică şi în cele cinci pieţe tradiţionale de Crăciun. Cea mai veche piaţă de Crăciun a Zürich-ului din centrul Oraşului Vechi îţi garantează o ambianţă romantică şi sacoşe pline de cadouri. Cele 160 de standuri cu decoraţiuni nostime transformă imensa sală din Gara centrală din Zürich în "Zürich Christ Child Market", iar piaţa de Crăciun din inima oraşului oferă şi ea o gamă largă de jucării, dulciuri gustoase de Crăciun şi accesorii vestimentare la modă.

Piaţa de Crăciun din piaţa Werdmühleplatz este faimoasă prin "Bradul cântător". Coruri formate din copii şi adulţi sunt prezente la bradul de Crăciun ce se înalţă deasupra caselor, şi împărtăşesc din veselia lor festivă, într-un repertoriu de colinde de Crăciun. Iar la Bellevue, piaţa Sechseläuten va fi transformată anul acesta pentru prima oară într-o piaţă de Crăciun cu produse tradiţionale de cea mai bună calitate, oferite la 15 standuri.

Un An Nou de neuitat cu artificii spectaculoase
Bucuria cumpărăturilor în Zürich nu se încheie în niciun caz cu Crăciunul. Pe 27 decembrie încep în centrul oraşului multe oferte atractive post-Crăciun. Iar cine doreşte să se bucure de un An Nou de neuitat, ar trebui să-şi prelungească şederea în Zürich cu câteva zile. În cadrul celei mai mari petreceri de Anul Nou din Elveţia, Asociaţia Hotelierilor din Zurich găzduieşte Magia Anului Nou, în care oaspeţi şi localnici deopotrivă primesc Noul An cu un spectaculos foc de artificii.

Calendarul Evenimentelor

19 noiembrie 2010 - 2 ianuarie 2011: Circul de Crăciun Conelli de pe Bauschänzli lângă Bellevue

18 noiembrie - 2 ianuarie: Circul de Crăciun Salto Natale în Zürich-Kloten

18 noiembrie - 2 ianuarie: Spectaculosul "Swiss Christmas" în Zürich-Oerlikon

25 noiembrie - 23 decembrie: concerte zilnice la "Bradul cântător" din piaţa Werdmühleplatz

25 noiembrie - 2 ianuarie: "Lucy", noile lumini de Crăciun de pe Bahnhofstrasse. Se aprind pentru prima dată pe 25 noiembrie, cu "Night Shopping" până la 10 seara

Din 27 decembrie: reduceri semnificative în centrul Zürich-ului, cu multe oferte atractive

31 decembrie: Magia Anului Nou începând cu ora 8 seara, cu legendarele artificii de pe Lacul Zürich

Pieţe de Crăciun

Tradiţional: cea mai veche piaţă de Crăciun din Zürich, în Oraşul Vechi
Modern: Zürich Christ Child Market - cea mai mare piaţă de Crăciun de interior din Europa, găzduită de marea sală a Gării centrale din Zürich
Central: City Christmas Market în inima oraşului
Recent: Charming Christmas la Bellevue cu 15 standuri

Citeste articolul integral

Viena, “the land of Christmas”

2010-12-17T11:49:00.000+02:00

Nu este orasul lui Mos Craciun si nici a doamnei Craciun, nu are o iarna cu mult mai lunga decat a noastra si nici zapada nu are mai multa… cu toate acestea, in preajma sarbatorilor de iarna, Viena se umple de turisti din toata Europa. Nu trebuie sa fii un calator inrait ca sa iti alegi Viena ca destinatie de Craciun, trebuie doar sa fii rezistent la frig si sa iti placa atmosfera de sarbatori, deoarece la capitolul atmosfera de sarbatori, Viena este un oras premiant cu coronita. Spre bucuria locuitorilor si a turistilor, de sarbatori tot orasul se transforma intr-un targ in aer liber.

Pe langa ghirlandele de sarbatori, luminitele si decoratiunile care impodobesc toate marile capitale ale Europei, Viena te farmeca cu pietele ei de Craciun, care rasar pe toate bulevardele orasului. Viena sarbatoreste in acest fel din 15 Noiembrie pana pe 24 Decembrie (in ziua de Craciun toate pietele sunt deja stranse). Aceste mici targuri, deschise de dimineata devreme pana seara tarziu, te imbie cu multe culori si muzica de sarbatoare. Daca simti ca nu poti face fata gerului, nimic nu iti este mai de folos decat o cana de vin fiert, cu mar si scortisoara, sau un ceai fierbinte.

Daca iti scade glicemia de la atata plimbat sau de la frigul de afara, nimic nu este mai util decat tartele aburinde cu mere, placinte de toate felurile, castane coapte si fistic in caramel. Sa nu uitam de celebrul Frankurter sau de kebap-urile de la tarabele arabilor, bineinteles cu mult cili care sa te incalzeasca pe loc.

Pentru cei ce cauta mai putina mancare si mai multe obiecte de artizanat locale, suveniruri, cadouri de Craciun, casutele vienezilor iti ispitesc portofelul cu fel si fel de obiecte. Fiecare taraba ascunde o mica poveste, un artizan care vrea sa isi faca loc intr-o lume excesiv de comerciala sau dimpotriva, un afacerist care profita de sarbatorile de iarna ca sa isi rotunjeasca veniturile.

La mare cautare sunt bineinteles sutele de modele de globuri, care mai de care mai colorate si mai frumoase. Sunt globuri de sticla pictate sau imbracate in sclipici colorat, decorate in peisaje de iarna sau in modele simple. Pentru "copiii" intre 5 si 50 de ani, la fel de atractive sunt si standurile cu jucarii si marionete din lemn sau papusi de portelan.

Imbracat de sarbatoare, Viena este un oras simplu, dar totusi fastuos, care isi respecta turistii si le ofera tot ceea ce si-ar putea dori de Craciun: cadouri, luminite si culoare, brazi impodobiti, mancare buna, atmosfera de sarbatorare. Globurile, jucariile si produsele de sarbatoare te lasa cu gura cascata, dar si cu buzunarul gol. Un glob pictat manual pleaca de la 7 euro, un carnat nemtesc ajunge pe la 3-4 euro, o prajitura cu mere costa cel putin 2-3 euro, iar un pahar de vin fiert 3 euro.

Cand sa te duci? Daca te duci special pentru Christmas Market trebuie sa ajungi pana in Ajunul Craciunului, pentru ca apoi pietele se inchid. Cea mai mare piata de Craciun din Viena este in fata Primariei din Viena (deschisa 13 noiembrie - 24 decembrie). Detalii in limba romana despre toate pietele de Craciun din Viena gasiti aici

Cum economisesti bani in Viena? Cea mai ieftina modalitate de a vizita Viena este sa cumparati Wien Carte, un fel de abonament de 3 zile pe toate mijloacele de transport care costa 18,5 euro - pe care il taxati in fiecare dimineata si apoi circulati nelimitat cu orice mijloc de transport din oras. In plus, cardul va ofera si peste 21 reduceri. Detalii complete despre card in limba romana gasiti aici

Cum ajungi la Viena? Pentru a ajunge la Viena aveti numeroare optiuni cu avionul: Austrian Airlines are zboruri zilnice de la 79 de euro iar FlyNiki, compania pilotului de Formula 1 Niki Lauda va ofera preturi asemanatoare pentru rezervari din timp.

Cu infrastructura deosebita, cu atractiile de Craciun, cu locuitorii mereu atenti cu turistii si cu bunatatile care iti iau ochii si iti alinta papilele gustative, Viena atrage cel putin 3 milioane de turisti in fiecare an la targurile de Craciun.

Ce mai poti vizita in Viena? Chiar daca iti alegi Viena ca destinatie de Craciun si daca vizitezi orasul in special pentru atmosfera de Craciun si pentru targurile deschise in tot orasul, totusi nu trebuie sa uiti ca te afli intr-una din cele mai frumoase capitale ale Europei. Biserici, palate, resedinte ale conducatorilor imperiului Habsburgic te asteapta in orasul printesei Sisi. Printre acestea Palatul Schonbrunn, resedinta de vara a familiei de Habsburg, care a fost timp de cativa ani si resedinta lui Napoleon Bonaparte, impunatoarea Stephansdom si muzeul printesei Sisi, cea mai iubita printesa a Austriecilor, te asteapta sa le treci pragul.

Pentru copii, distractiva este si o vizita in zona Prater si o tura cu roata Vienei. Daca vizitati orasul in sezonul rece, roata este singurul element activ din parcul de distractii Prater. Gradina zoologica, una dintre cele mai mari si bine ingrijite din Europa este un alt punct ce nu trebuie ratat in acest oras. Hundertwasserhaus, blocul initial construit pentru locuinte sociale, a devenit una dintre atractiile principale ale orasului. Daca sunteti pasionati de politica globala, puteti vizita si sediul Organizatiei Natiunilor Unite si al Agentiei Internationale pentru Energie Atomica, in zona numita UNO - city.

Citeste articolul integral

Cele mai periculoase locuri din lume

2010-12-16T10:25:00.000+02:00

Pana nu de mult, in SUA, a fost sezonul uraganelor, o perioada din an cand locuitorii zonelor vulnerabile trebuie sa fie precauti, sa se adaposteasca si sa se pregateasca pentru neprevazut. In lume exista numeroase locuri unde pericolele sunt cel putin la fel de mari si pare greu de crezut ca exista oameni dispusi sa le populeze si sa traiasca permanent cu teama de capriciile Mamei Natura. Urmeaza o lista cu astfel de... destinatii de pe intreg globul, care necesita noroc, resurse si multa credinta in fortele proprii pentru a supravietui an de an.

Polul Inghetat - Verkhoyansk, Rusia
Un monument pe care sta scris "Polyus Cholada", varianta in rusa a formulei "Polul Frigului", marcheaza intrarea in orasul Verkhoyansk. In frigida taiga, la o distanta de aproape 5.000 de kilometri de Moscova, adanc in inima Siberiei, se afla aceasta asezare congelata: cel mai vechi oras de deasupra Cercului Arctic. De mai bine de trei secole, siberienii locuiesc constant aici, infruntand cu barbatie ierni nesfarsite pe malurile inghetate ale Raului Yana, complet congelat timp de noua luni pe an.

In prezent, aproximativ 1.500 de oameni isi duc existenta cotidiana in Verkhoyansk, cel mai rece oras al lumii. Intre septembrie si martie, orasul se bucura de sub cinci ore de lumina solara zilnic (in decembrie si ianuarie aceasta aproape nu exista). Temperaturile hibernale scad pana la -40 si chiar pana la -50 de grade Celsius.

Cea mai scazuta temperatura inregistrata vreodata a fost de -67 de grade Celsius, si s-a intamplat spre finalul secolului al XIX-lea. In zilele noastre, orasul incearca sa atraga "turisti amatori de extrem, aplecati spre frigul intens". Totusi, pentru mult timp in istoria lui, Verkhoyansk a reprezentat o destinatie de exil, folosita initial de tari, si mai apoi de sovietici, pentru oameni indezirabili regimului. In secolul XX, populatia orasului a atins un maxim absolut de 2.500 de rezidenti.

Muntele de Foc - Muntele Merapi, Indonezia
Chiar si in cele mai linistite perioade, vulcanul Merapi, din insula Java, fumega. Fumul se inalta continuu din furnal, pana la 3.000 de metri in cer. "Muntele de Foc", asa cum este tradusa denumirea monumentului natural, a erupt de aproximativ 60 de ori in ultimele cinci secole, cel mai recent in 2006.

Inainte de acest episod, o eruptie din 1994, a ejectat un nor letal de gaz fierbinte, care a ars de vii 60 de oameni. De asemenea, in anul 1930, mai mult de 1.000 de oameni si-au gasit sfarsitul, atunci cand Merapi a improscat cu lava pe o suprafata de aproximativ 20 de kilometri patrati in jurul bazei vulcanului, carnagiul fiind produs din pricina faptului ca prea multi oameni locuiau mult prea aproape de munte.

Totusi, in ciuda acestei istorii insangerate, aproximativ 200.000 de sateni locuiesc astazi pe o raza de 6-7 kilometri distanta fata de Merapi. Ei nu sunt singurii indonezieni care isi forteaza norocul in proximitatea vulcanilor activi - se estimeaza ca 120 de milioane dintre cei 136 de milioane de rezidentii Java isi duc vietile la baza a 22 de vulcani activi.

Furtunile Perfecte din Haiti - Gonaives, Haiti
Intai a venit furtuna tropicala Fay, pe 16 august. O saptamana mai tarziu, uraganul Gustav a lovit naucitor. In succesiune rapida, au urmat urganele Hanna si Ike. Pe parcursul unei singure luni de zile, orasul de coasta Gonaives, unul dintre cele mai mari cinci orase haitiene, s-a gasit devastat de patru cicloane tropicale distrugatoare. Dupa ce ultima furtuna a trecut, Gonaives a fost practic aruncat in mare. Mare parte a orasului a fost ingropata sub noroi sau scufundat in apa murdara cu adancimea de pana la 3,5 metri in unele locuri. Numarul de morti s-a apropiat de 500.

Dar furtunile din august pana in septembrie 2008 nu au fost cele mai mortale din istoria recenta a orasului Gonaives. In 2004, orasul cu 104.000 de locuitori a incasat din plin efectele mortale ale urganului Jeanne. Trei mii de haitieni au decedat atunci cand furtuna de cateogoria a 3-a a lovit insula.

Ce anume face ca Gonaives sa fie atat de susceptibil distrugerii prin uragan? Exceptand pozitionarea in zona de coasta din Golful Gonave, din Caraibele, predispus loviturilor ciclonice, Gonaives se odihneste pe un abrupt platou inundat de unde apa se scurge atunci cand raurile se umfla. Mai mult, haitienii se bazeaza pe lemn pentru a obtine carbune, principala lor sursa de combustie, iar acest fapt a condus la despaduriri masive ale dealurilor dimprejurul orasului. Ca rezultat, atunci cand ploua, dealurile care inconjoara Gonaivesul aluneca la vale si gramezi de namol aproape ingroapa orasul.

Lacul african al mortii - Lacul Kivu, Republica Democrata Congo/Rwanda
Lacul Kivu, amplasat pe granita dintre Republica Democrata Congo si Rwanda, este unul dintre Marile Lacuri ale Africii. Adanc sub suprafata acestuia de 7.000 de kilometri patrati, zac 65 de milioane de metri cubi de gaz metan, laolalta cu 250 de kilometri cubi de dioxid de carbon, prinse sub lac, sub presiunea apei si a pamantului. Daca ar fi eliberate din adancuri, toate aceste gaze ar putea raspandi un nor al mortii asupra a peste doua milioane de africani care traiesc in bazinul lacului Kivu.

Precedentul care alimenteaza o ingrijorare serioasa in acest sens rezida intr-o pereche de evenimente petrecute in anii '80 in cazul a doua alte lacuri africane, avand compozitii chimice similare. In 1984, 37 de oameni au decedat in jurul lacului camerunez Monoun, intr-o eruptie de dioxid de carbon. Trei ani mai tarziu, din lacul Nyos, aflat tot in Camerun, 80 de metri cubi de CO2 au fost eliberati. Ulterior, 1.700 de persoane au decedat ca urmare a expunerii la gazul toxic.

Aceste incidente au fost aparent cauzate de activitatea vulcanica de sub lacuri, care ar fi declansat eliberarea gazului mortal. O activitate asemenatoare se pare ca exista si sub lacul Kivu, multi geologi afirmand ca aceasta zona ar fi urmatoarea pe lista. Un raport al Programului de Mediu al Natiunilor Unite a numit cele trei lacuri "Lacurile Ucigase ale Africii", mentionand ca lacul Kivu este motiv de "ingrijorari serioase".

Insulele Efemere - Maldive
Insulele Maldive sunt un loc atat de periculos incat Mohamed Nasheed, presedintele republicii din 2008, si-a ales ca scop principal al mandatului sau strangerea de fonduri necesare finantarii relocarii intregii populatii insulare. Maldivele reprezinta o confederatie de 1190 de insule si atoli din Oceanul Indian. Punctul de maxima altitudine al Maldivelor se inalta putin peste 1,8 metri si, candva in viitorul nu foarte indepartat, este probabil ca acestea sa fie complet inghitite de apele tot mai expansive ale oceanului.

O estimare din 2005 a United States Geological Survey, facuta ca urmare a valului tsunami adus pe tarmurile Oceanului Indian in 2005, a decretat Maldivele drept una dintre cele mai tinere mase de pamant ale lumii, adaugand ca nu le este menit sa aiba o viata prea indelungata deasupra apelor. Potrivit raportului, insulele "ar trebui considerate elemente efemere prin timpul geologic".

Conform spuselor presedintelul Nasheed, locuitorii insulelor Maldive vor fi bine sustinuti in a-si gasi un loc de trai in alta parte - India si Sri Lanka au fost deja sugerate ca potentiale refugii. Evenimente recente ii susin decizia de a investi banii castigati prin turism in fonduri de relocare: tsunami-ul din 2004, care a maturat insulele, a facut 10% din teritoriul tarii nelocuibil. Atunci, din cei 300.000 de cetateni ai Maldivelor, o treime a ramas pe drumuri, si peste 80 de oameni au murit. De asemenea, in 1987, in perioada asa-numitelor "fluxuri regale", capitala Male, un oras insular intins pe o suprafata de 2,6 kilometri patrati, a fost complet inundata.

Capitala mondiala a uraganelor - Grand Cayman
Instrumentul MODIS de la bordul satelitului Aqua al NASA a capturat o imagine color senzationata a uraganului Ivan pe cand ochiul acestuia se afla deasupra Insulelor Cayman, pe 13 septembrie 2004. Insulele Cayman, un teritoriu britanic situat la 240 kilometri de Cuba, sunt cel mai bine cunoscute ca terenul de joaca tropical al iubitorilor de sampanie si caviar, care vin in insule pentru plajele virgine si apa oceanului limpede precum cristalul, dar si in virtutea legislatiei finaciare foarte relaxate.

Totusi, mai putin tentanta ramane reputatia de "capitala mondiala a uraganelor" pe care o au aceste locuri. Conform paginii web de monitorizare a furtunilor tropicale hurricanecity.com, Grand Cayman, cea mai mare dintre cele trei insule Cayman, este lovita sau maturata de cel putin un uragan o data la fiecare 2,16 ani, mai frecvent decat orice alta zona din bazinul atlantic. Din anul 1871, 64 de furtuni au ravasit formatiunea calcaroasa de joasa altitudine, adesea cu urmari catastrofale.

In 2004, uraganul Ivan, o furtuna de categoria 5, cu viteze ale vantului atigand 240 km/h, a abatut precipitatii apocaliptice asupra insulei Grand Cayman. A urmat, apoi, asaltul unor valuri inalte de trei metri, care au scufundat un sfert din insula. Un procent estimativ de 70% dintre cladirile de aici a fost distrus, iar cei 40.000 de locuitori pe care acestea ii gazduiau au ramas pret de mai multe zile fara energie electrica si fara apa potabila.

Coridorul de tornade I-44 - Oklahoma City/Tulsa, Oklahoma
Peste un milion de oameni locuiesc in limitele coridorului interstatal 44, aflat intre Oklahoma City si Tulsa, cele mai populate zone metropolitane ale statului american Oklahoma. In fiecare primavara, atunci cand aerul rece si uscat al Muntilor Stancosi coboara spre platourile mai joase, iar aerul cald si umed dinspre Coasta Golgului urca spre nord pentru a-l intalni, oamenii care locuiesc pe parcursul acestui traseu, denumit local Aleea Tornadelor, se pregatesc pentru sezonul uraganelor.

Din 1890 si pana astazi, peste 120 de tornade au lovit Oklahoma City si zona dimprejurul sau, care adaposteste, in prezent, aproximativ 700.000 de persoane. Pe 3 mai 1999, o puzderie de 70 de tornade s-a abatut asupra statelor Oklahoma, Kansas si Texas. Cateva dintre cele mai destructive furtuni au rascolit atunci Oklahoma City, provocand distrugerea a 1.700 de case si deteriorarea altor 6.500. Chiar si cu posibilitatile moderne de predictie si cu sistemele de avertizare din timp, 40 de oameni au murit atunci cand un ciclon F-5 a maturat Oklahoma City. In adaos la pierderile de vieti omenesti, aceasta etalare a fortelor naturii a cauzat distugeri in valoare de peste un miliard de dolari.

Din 1950, cea mai indelungata perioada in care zona coridorului I-44 nu a fost lovit de o tornada este de cinci ani - din 1992 pana in 1998. Ca o revansa a acestui repaus, in cele 11 luni care au urmat acestei perioade, 11 tornade au lovit naprasnic. Pentru numai alte trei perioade in ultima jumatate de secol au trecut mai mult de doi ani in Oklahoma City fara tornade.

La nord-est de acest oras, de-a lungul aceluiasi traseu "tornado-fil", se afla Tulsa, care a avut parte, la radul sau, de o portie seriosa de devastari sub furtunile Aleii Tornadelor. Intre 1950 si 2006, 69 de tornade au ravasit orasul cu o populatie de 590.000 de locuitori, desi niciuna nu a avut urmari la fel de devastatoare ca cele ale mortalei furtuni petrecuta in 1999 in Oklahoma City. Dar, din pricina geografiei sale, orasul fiind situat de-a lungul malurilor raului Arkansas, si deci construit deasupra unei serii extinse de mici estuare, Tulsa este in mod particular vulnerabila dinainte ploilor care acompaniaza furtunile din Oklahoma. Inundatii majore din 1974, 1976 si 1984 au cauzat pagube in valoare de sute de mii si milioane de dolari.

Cutia cu nisip a Chinei - tinutul Minquin, China
Incorsetata de doua deserturi expansive, oaza candva fertila care a fost Tinutul Minqin, din nord-vestul provinciei chineze Gansu, are, la propriu, zilele numarate. Dublul ghinion al unei secete lungi de o decada si devierea, in amonte, de la cursul fiersc a raului Shiyang, au obligat zona Minqin sa se descompuna inspre desertul Tengger, care se apropie dinspre sud-est, si inspre desertul Badain Jaran, ce "ataca" de la nord-vest.

In total, din 1950, cele doua deserturi au inghitit mai bine de 250 de kilometri patrati din teritoriul Minquin-ului. Interesant este ca, in acelasi interval, populatia locului a crescut de la 860.000 de oameni la peste doua milioane. Din anul 2004, deserturile au avansat cate zece metri anual. Cu peste 130 de zile cu furtuni de nisip in fiecare an, incetinirea ratei acestui avans este putin probabila.

Confruntat cu o desertificare accelerata, guvernul chinez a demarat relocarea fermierilor dezradacinati, avand in vedere ca terenurile arabile din regiune s-au diminuat cu peste 750 de km patrati, de la 930 kmp la mai putin de 155 kmp.

Citeste articolul integral

Toulon – In inima marinei franceze

2010-12-15T10:19:00.001+02:00

Ascuns parca intre munti si Mediterana, se spune despre Toulon ca beneficiaza de cea mai bine protejata ambianta naturala dintre toate orasele-port ale Europei. Motiv pentru care a fost ales centrul marinei militare franceze si cea mai mare baza navala a NATO (sau hai sa-i zicem OTAN, ca tot suntem in Franta) din Mediterana. Dincolo de introducerea martiala pe care ti-o face imensul port militar, orasul este o minunata inlantuire de cladiri medievale si moderne, unde atmosfera provensala razbate la fiecare colt de strada. Linsitit si cochet, secretos si prietenos deopotriva, Toulon creeaza nostalgii irezistibile…

Un pic de istorie…

Si cum altfel ai incepe un periplu la pas prin strazile din Toulon, fara o scurta si modesta introducere in istoria tumultuoasa si interesanta a locului?

Primele asezari in golful ferit al Mediteranei care mai tarziu aveau sa se transforme intr-un minunat oras, au fost fondate de neobositii navigatori fenicieni, undeva in prejma anului 600 inainte de Hristos. Temerarii fenicieni nu s-au orientat deloc prost, deoarece recente descoperiri arheologice demonstreaza ca intreaga coasta maritima provensala era locuita inca din Paleolitic.

Fenicienii stabiliti aici pentru comertul pe care il faceau cu triburile celtice, au disparut in valurile istoriei, in urma migratiilor celte din secolele 4-5. Locul nu a scapat nici ochiului vivace si cutezator al vechilor greci. Prezenta avanposturilor vechii Elade facandu-se cunoscuta in zona odata cu secolul 2 i.Hr., cand grecii fondau orasul Massalia, viitorul Marsilia de astazi, un puternic si prosper oras comercial, inca din cele mai vechi timpuri.

Amenintata de atacurile galilor si ligurilor, regiunea obtine protectia Romei in anul 154 i.Hr. De atunci pana in anul 49 i.Hr., regiunea s-a bucurat de o relativa independenta. Fatidicul an 49, o subjuga Romei, drept pedeapsa si despagubire de razboi in dauna locuitorilor sai care, prost inspirati, sa recunoastem, l-au sustinut pe Pompei in loc sa-l sustina pe Cezar…

Toulon-ul, sau Tolon cum se cheama in occitana, sau Tulun in dialectul mistralian, a intrat in contact cu crestinismul in pragul secolului II d. Hr. Aparitia noii religii a dus la considerabile transformari religioase si politice in urmatorii trei sute de ani, cand intreaga regiune Provence intra in componenta Sfantului Imperiu Roman, taman in anul 1032.

14 ani mai tarziu, mariajul lui Charles de Anjou cu Beatrice de Provence, aduce frumusel intregul Provence in buzunarul larg si incapator al Casei de Anjou. Intr-un final, de-abia in anul 1486, Provence si implicit Toulon-ul intra definitiv in componenta Frantei, pe atunci un clasic regat medieval.

In acea epoca s-au pus bazele istoriei maritime si militare a francezilor. Regele Charles VII al Frantei, decis sa transforme tara sa intr-o putere militara la Mediterana, si avand nevoie de un suport logistic pentru campania sa din Italia, incepe construirea portului din Toulon, astazi cel mai impresionant edificiu al orasului.

Aventura francezilor ia intorsaturi deosebit de bizare. Regele Francis I, in incercarea de a gasi aliati in lupta cu Sfantul Imperiu Roman de Natiune Germana, comite prostia capitala si se aliaza cu turcii. Riga franceza ajunge chiar sa invite flota Imperiului Otoman (pe atunci la apogeu) in Toulon, in incercarea sa disperata de a forma o alianta turco-franceza. Sub presiunea pasalelor si basi-buzucilor, locuitorii orasului se vad nevoiti sa fuga, socati de barbaria otomanilor.

Fericiti, marinarii turci ocupa orasul pe perioada iernii. Tristul episod din istoria locului, culmineaza cu transformarea catedralei din Toulon in moschee, de unde rasunau tanguielile muezinului de cinci ori pe zi. Supliciul orasului a durat pana in primavara, cand pe data de 23 mai 1544, flota otomana se retrage spre Stambul, nu inainte ca regele Francis I sa le plateasca turcilor imensa suma de 800.000 de scuzi (sa mai ziceti ca doar noi am platit tribut Inaltei Porti). La plecare, credinciosi renumelui si faimei lor, turcii jefuiesc 5 nave franceze, asa sa nu isi piarda mana…

Orasul avea sa cunoasca si perioade mai triste, cand foamentea si ciuma au facut mai multe victime decat turcii. Nici razboaiele religioase nu l-au ocolit, conflictele dintre hughenoti si catolici insangerand locul. Prosperitatea si pacea aveau sa vina de abia in secolul 18, cand dezvoltarea agriculturii si a comertului era la apogeu, Secolele imediat urmatoare au dominat prin industrializare si modernizare fara precedent.

Entrance du Provence

Pentru turisti, Toulon poate fi asociat unei adevarate porti deschise spre Provence, probabil cea mai frumoasa regiune a Frantei. Asezat intr-o ambianta clasic provensala, orasul are in apropierea sa imense plantatii de maslini, campuri nesfarsite de lavanda si dealurile pietroase caracteristice sudului Frantei.

Orasul are o clima tipic mediteraneana cu veri toride si ierni blanzi. Straniu pentru un oras francez, Toulon nu este strabatut de niciun rau sau curs natural de apa. Conditiile naturale au facut ca in apropierea sa existe locuri ideale pentru viticultura. Aici se afla cei peste 90.000 de acri cultivati cu vie din Departamentul Var. Vinuri prestigioase, precum Cotes de Provence, Bandol si Cotes Varois, sunt produse in regiune si oferite cu mandrie la vanzare in Toulon.

In jurul orasului, poti explora unele dintre cele bine prezervate obiective turistice din lume. Trebuie sa fii doar pregatit(a) pentru incursiuni in:

Aix en Provence este fosta capitala a regiunii Provence, din secolul XII pana in zorii Revolutiei Franceze. Astazi, este un oras incantator, un centru universitar faimos pentru atmosfera sa culta, muzica si literatura. Este locul nasterii si copilariei pictorului impresionist Paul Cezzanne, o mare parte a lucrarilor sale fiind dedicate imprejurimilor provensale.

Le Castellet este un sat medieval asezat pe o colina de unde se pot admira in toata splendoarea lor, podgoriile din Bandol. Strazile inguste, pietruite, sunt marginite de case care dateaza din secolele XVII-XVIII, toate fiind restaurate si conservate intr-un mod exemplar. Satul gazduieste si o biserica de secol XII, alaturi de un castel care dateaza din secolul XI. Poarta principala este marginita de sase turnuri de observatie.

Bandol este o mica statiune pierduta printre podgorii, cu iesire la Mediterana printr-un golf mirific. Vilele somptuoase sunt incadrate de pini si mimoze. Opreste-te putin. In fata este marea, iar in spate cafenelele, magazinlele si cochetele buticuri specifice regiunii. Nu uita nici de vinuri. Bandol este probabil cea mai prestigioasa podgorie din Provence.

Prin oras

Odata ajuns aici, te vei afla in apopierea unor obiective cultural-istorico-turistice pe care nu trebuie sa le ratezi, altfel existand riscul sa nu iti ierti niciodata decizia de a le ignora. Nu uita nici de vechea inchisoare a orasului, azi obiectiv turistic de prim rang, deoarece de aici a evadat insusi Jean Valjean, eroul din Mizerabilii lui Hugo.

Biserica Saint Louis este o constructie trufasa si impunatoare, in stil neo-clasic, terminata fix la sfarsitul monarhiei franceze. La fel ca multe alte obiective turistice din oras, a fost bombardata in cel de al doilea Razboi Mondial, dar a fost restaurata magistral in anul 1954.

Muzeul orasului Toulon, sau Musee de la Ville, este situat de-a lungul bulevardului Marechal Leclerc, si gazduieste colectii de arta unice, expunand nu doar lucrarile artistilor provensali, ci si capodopere semnate Caracci, Rodin sau Bruegel. Muzeul are si o sectiune de stiinte naturale, cu mostre din flora, fauna si mineralele locale.

Un obiectiv de prim rang, este fara doar si poate, Muzeul National de Marina, situat inr-o cladire eleganta de secol 18, de Royal Arselan, in imediata apropiere a radei portului. Istoria maritima a acestei regiuni este expusa magistral intr-o colectie remarcabile de obiecte marinaresti, modele de nave si galioane, unele dintre ele datand din secolul 17.

Exotic, si cumva neasteptat, dar binevenit in calea turistului, este si Muzeul de Arte Asiatice din Mourillon. Trebuie sa-l vezi, fie si pentru faptul ce este situat inr-o casa care a apartinut candva lui Jules Verne. Muzeul contine o colectie interesanta de obiecte de arta aduse si donate de ofiterii francezi din perioada coloniilor din Asia de sud-est. Daca ai nimerit pe 14 iulie, aici se comemoreaza ziua in care a cazut Bastilia, printr-un mars militar pe bulevardul central. Dupa masa, este un spectacol aviatic, iar seara focuri de artificii in culorile drapelului francez.

La masa

O plimbare in piata Provencal este o experienta unica. Aici este sufletul si stomacul orasului, contopite armonios intr-o imensa piata in aer liber, unde abunda fructele de mare, pestii, mezelurile si branzeturile locale, preparate dupa retete cunoscute doar de batranii maestri, nenumarate soiuri de fructe si legume plus toata gama gastronomiei provensale. De retinut ca e inchis lunea.

Localurile si pub-urile servesc feluri delicioase, unice. Nu uitati ca suntem probabil in cea mai conservatoare regiune a Frantei, unde degustatul vinului si mancatul sunt principalele ocupatii ale locuitorilor. Maslinele, aduse de greci acum 2 500 ani, acompaniaza majoritatea retetelor traditionale, incluzand tapenade, o pasta din capere, ansoa, ulei de masline si zeama de lamaie. Francezii o mananca intinsa pe felii de paine neagra din grau si secara. Dupa care se lauda ca traiesc 100 de ani. Eu tind sa-i cred. Chiar daca nu toti devin centenari, macar stiu sa traiasca bine…

O alta reteta traditionala delicioasa este Aioli, un fel de maioneza groasa si vascoasa facuta din usturoi si ulei de masline, servita alaturi de peste, fructe de mare si legume. Nu te ridica de la masa pana cand nu ai dat gata o portie sau mai multe de Bouillabaisse autentica (dumnezeiasca ciorba de peste din sudul Frantei), caci altfel se cheama ca nu ai cunoscut Provence, ci ai fost doar un profan turist de duzina care trece surd, mut si orb pe langa miracolele din farfurie care au dus faima locului prin timp si istorie.

Daca vrei sa inchei cu un desert pe masura felurilor de dinainte, incearca o portie de Les Marseillotes, o minune a cofetariei frantuzesti, alcatuita din ciocolata naturala, miere si migdale. Daca inchei apoteotic cu vinurile pomenite anterior, vei adormi fericit si prieten cu toata lumea, racnind in vis Alles les Bleus!

Au Revoir, Toulon!

Citeste articolul integral

10 atractii ale orasului Atena

2010-12-13T09:49:00.001+02:00

Ne-o imaginam dominata de maiestuoase vestigii de temple antice – in realitate, Atena e dominata mai degraba de cladiri moderne, printre care destule blocuri patratoase de beton. Asta, insa, face cu atat mai pretioase descoperirile – comorile arhitecturale ascunse printre cladirile anoste. Nici o grija, Atena are destule astfel de surprize ca sa merite o vizita - si chiar repetarea acesteia.

Vestigiile antice
Nu sunt atat de multe cum isi inchipuie uneori turistii, dar sunt cu adevarat impresionante. Tot mai bine puse in valoare, in ultimele decenii, prin lucrari de restaurare si iluminari speciale, dar si facandu-le mai accesibile, mai prietenoase cu vizitatorii, mai usor de cunoscut si inteles, au un farmec care nu seamana cu nimic altceva, desi, ca sa te poti bucura cu adevarat de ele, e preferabil sa ai cateva notiuni de istorie antica si de mitologie greaca. (Nu-i nevoie sa stii greaca veche si sa-i fi citit pe scriitorii antici greci in original, dar macar "Legendele Olimpului"...)
• Acropole reprezinta inceputul, locul in care a luat nastere civilizatia greaca antica: vestigiile pastrate aici - ale templelor Parthenon si Erechteion si ale templului Athenei Nike - sunt cele mai vestite atractii si, totodata, simboluri ale Greciei.

• Teatrul lui Dionysos este unul dintre cele mai vechi stabilimente de aceste gen din lume: are aproximativ 2.500 de ani. Piesele jucate aici faceau parte din "seria de manifestari" (cum se zice azi) dedicate lui Dionysos, zeul grec al vinului, al fertilitatii si al distractiilor dezlantuite.
• Ruinele templului lui Zeus Olimpianul - cateva coloane uriase, ramase in picioare - iti dau o idee despre grandoarea arhitectonica a lacasurilor de cult, in stil antic.
• Vechea Agora - locul in care se intalneau, comunicau si luau decizii cetatenii Atenei antice - are alaturi Templul lui Hephaistos (cel mai bine pastrat templu antic grecesc) si, in prelungire, Forul Roman.
• Teatrul antic ("Odeon") construit de Herodes Atticus, in secolul II d. Hr., grandios, excelent conservat, e utilizat si astazi pentru reprezentatii de toate felurile.

Plimbari pedestre
Una dintre marile realizari in materie de turism in Atena e faptul ca au fost create, recent, destul de multe arii pietonale, care ofera o variatie binevenita fata de restul strazilor, coplesite de un trafic rutier cumplit de aglomerat.

Pentru incalzire - sau daca nu stai decat o zi-doua si n-ai timp sa vezi prea multe - poti face un traseu "de baza", in cea mai mare parte pietonal, care te poarta pe la cele mai semnficative monumente: Acropole, noul Muzeu Acropole, teatrul antic construit de Herodes Atticus, incheindu-se in Kerameikos, o zona cu numeroase localuri, unde te poti "reface" dupa efort.

Atmosfera placuta poti gasi plimbandu-te prin cartierele Plaka, Thissio si Monastiraki, cu cladiri frumoase, in stil neoclasic, strazi laterale inguste, mici restaurante si magazine, ici-colo si cate o ruina antica, reamintind, nostalgic, trecutul indepartat.

Pentru o priveliste panoramica spectaculoasa, poti urca la pas pe dealul Lycabettus, pornind din elegantul cartier Kolonaki, pe un drum in panta usoara (exista si un funicular, dar pierzi placerea plimbarii), iar de sus poti vedea orasul, cu magnificele sale vestigii, portul Pireu, Marea Mediterana…

Spectacole de teatru antic
Atena, este, se spune, orasul cu cele mai multe scene de teatru din lume (peste 140). Printre ele, face o nota aparte teatrul construit de Herodes Atticus, in secolul II d. Hr. - un teatru antic adevarat, cu trepte de piatra care tin loc de banci si cu o scena rotunda pe care s-au desfasurat mii de reprezentatii. Azi, edificiul este unul dintre "sediile" Festivalului Elen (care se desfasoara anual la Atena si Epidaur - acesta din urma e un amfiteatru antic, aflat la vreo 200 km de Atena si e renumit pentru acustica sa extrordinara). Scena straveche a Odeon-ului gazduieste nu numai reprezentatii de teatru - vechi si modern - ci si spectacole de dans, de opera si concerte de toate genurile, de la muzica baroca pana la jazz.

Din pacate, se reprezinta rar vreo piesa antica asa cum era ea jucata "pe atunci": actori cu masti, costume dupa modelele din Antichitate etc. Piesele celor mai renumiti autori antici greci - Sofocle, Eschil, Euripide sau Arostifan - nu lipsesc, dar, adesea, actorii joaca in costume mai moderne. Chiar si asa, daca vrei ceva aparte, care sa te conecteze cu trecutul, cu cultura europeana antica, incearca sa asisti la un spectacol de teatru antic grecesc. Chiar daca nu intelegi limba, vei intelege atmosfera si vei simti o parte din ceea ce simteau spectatorii de acum doua milenii, "consumatorii" de dramaturgie antica.

ATENTIE! Pentru ca acest teatru face parte din patrimoniul arheologic, exista niste restrictii legate de participarea la spectacole, restrictii care tin atat de siguranta spectatorilor, cat si de protejarea patrimoniului: nu sunt admisi copii mai mici de 6 ani, nu e permisa purtarea incaltamintei cu tocuri ascutite, nu se fumeaza, nu se bea si nu se mananca in incinta amfiteatrului, nu se fac fotografii… Informati-va inainte de a va lua bilete.

Muzee si galerii
Daca esti un admirator al culturii elene si al civilizatiei meditereneene, in general, Atena a numai buna ca sa-ti umpli ochii si mintea cu imagini, legende si date despre domeniul tau de interes. Multe muzee, enorm de multe antichitati, dar si arta, si etnografie - viata grecilor, in ultimele trei milenii, plus reflexe ale civilizatiilor din jur.
• Muzeul National Arheologic - dintre muzeele Atenei, acesta e cel mai mare, cel mai cunoscut si, din cauza acesta, cel mai aglomerat; cu turisti, evident. Ce-i drept, ar fi pacat sa nu-l vezi, caci cuprinde o multitudine coplesitoare de opere de arta si tehnica ale preistoriei si Antichitatii Europei: o adevarata padure de statui splendide, din marmura si bronz; tezaurele descoperite la Mycene de Heinrich Schliemann, cuprinzand faimoasa masca de aur a lui Agammemnon si alte de podoabe pretioase; uluitorul "mecanism din Antikithera" - un soi de computer mecanic, cu varsta de peste 2 milenii - si multe, multe alte vase si arme, unelte si figurine, basoreliefuri si fresce. E coplesitor, e mult prea mult pentru o singura vizita; pacat ca, pentru majoritatea celor care vin aici, experienta vizitarii e redusa la un singur tur, adesea prea rapid. In cazul de fata, "scurt si intens" nu e deloc o formula optima.
• Muzeul Acropole (cel nou) - completarea fireasca a vizitei la ruinele templelor de pe colina: aici, se gasesc colectii de artefacte descoperite in cursul sapaturilor arheologice pe Acropole. Si tot aici spera grecii sa vada, candva, expuse, pentru totdeauna, celebrele "marmuri ale Partenonului" sau "marmurile Elgin", desprinse de pe zidurile Partenonului si ale altor cladiri de pe Acropole intre anii 1801-1812 si transportate in Anglia, din ordinul lordului Elgin, ambasador al Marii Britanii la Sublima Poarta. Obtinand, in circumstante neelucidate, acordul Imperiului Otoman (care stapanea pe atunci Grecia), lordul Elgin a dus nepretuitele sculpturi la Londra, pentru a fi expuse la British Museum, unde se gasesc si astazi. Grecia a cerut in repetate randuri inapoierea marmurilor, dar fara succes; unul dintre motivele invocate de britanici a fost faptul ca grecii nu ar avea un muzeu suficient de mare si bine amenajat pentru a expune, in conditii optime, faimoasele sculpturi. Vechiul Muzeul Acropole era, intr-adevar, mult mai mic si destul de rau intretinut, insa muzeul nou are toate calitatile unui muzeu european modern. Cu toate acestea, marmurile Partenonului inca nu s-au intors acasa; spinoasa problema a retrocedarii este, deocamdata, tot nerezolvata.
• Muzeul Benaki - colectii vaste de arta, datand din preistorie, Antichitate, perioada bizantina… pana in epoca moderna. Acest muzeu are mai multe cladiri, aflate in diferite parti ale orasului; astfel, intr-o alta cladire, exista si un Muzeu Benaki de Arta Islamica (in Kerameikos); intr-alta (in districtul Kiphissia), arhivele si unul dintre magazinele muzeului etc. Fiindca tot a venit vorba despre magazin: daca vrei drept suvenir o replica de buna calitate a unei sculpturi antice grecesti, un vas ceramic cu decor antic sau broderii grecesti dupa modele autentice, Muzeul Benaki e un loc care merita cercetat. Preturile sunt cam mari, dar macar cumperi un obiect frumos si bine lucrat.

• Muzeul Kanellopoulos - colectii de arta greaca, mai ales miceniana, dar si exemple de arta persana.
• Muzeul de Arta Populara Greceasca - un muzeu etnografic foarte bogat, cu colectii ample, reprezentative si impresionante, in special ceramica, broderiile si costumele populare.
• Muzeul de Arta Cycladica - magnifice colectii de figurine din marmura si metal, reprezentative pentru asa-numita civilizatie cicladica - o cultura a Epocii Bronzului care a inflorit, o lunga perioada de timp (aproximativ 3000 - 2000 i. Hr.), in insulele Marii Egee si a fost, alaturi de civilizatia minoica si de cea miceniana, una dintre cele trei ramuri principale ale avansatei civilizatii egeene.
• Galeria Nationala - opere ale artistilor greci, in special din secolele XIX si XX, dar si panze de El Greco, pictor spaniol de origine greaca (1541 - 1614), precum si lucrari de arta moderna.
• Muzeul Numismatic - mii de monede (dar si figurine), expuse intr-un edificiu grandios, unul dintre cele mai frumoase din Atena; a fost, initial, locuinta vestitului Heinrich Schliemann, arheologul care a descoperit ruinele Troiei si mormintele regale de la Mycene.

Technopolis
La mare distanta - temporal - de vestigiile antice, dar nu mai putin interesant decat ele, Technopolis (sau Gazi, cum e numit popular) este un muzeu industrial, prefacut intr-un lacas al culturii. Fosta uzina de gaz, infiintata in 1857, si-a incetat activitatea in 1984, dar interesanta ei arhitectura nu a fost abandonata. Numeroasele cladiri, imprastiate pe o suprafata de peste 30.000 mp, au fost transformate in sali de expozitie, de concerte, de conferinte si in localuri.

Cafenelele din strada
Alcatuiesc una dintre cele mai tipice privelisti ale capitalei grecesti - si ale mai tuturor oraselor grecesti, ba chiar ale multor orase mediteraneene, in general. De primavara pana toamna, trotuarele din fata localurilor sunt pline de mese, iar viata de restaurant se muta afara, in strada. Se sade, se studiaza lumea care trece, se vorbeste mult, despre multe, se bea ori se mananca - totul in tihna; cu alte cuvinte, se gusta viata.

Mancarea
Pentru noi, mancarea greceasca are farmecul de a ne fi partial cunoscuta: o indelungata influenta greco-turca, avandu-si originea in vasalitatea fata de otomani (care i-au avut drept supusi, multa vreme, si pe greci), culminand cu domniile fanariote, a facut ca in bucataria noastra sa se afle feluri pe care le vom redescoperi in Grecia, cu bucuria cu care regasesti un reper cultural familiar, plus placerea comparatiilor - cum e musacaua greceasca fata de cea de la noi de-acasa?

Alaturi de aceste vechi cunostinte, gasim si indeajuns de multe noutati interesante ca sa nu ne plictisim - de pilda, pestii si fructele de mare, pentru ca Mediterana e cu totul altceva decat Marea Neagra, in ceea ce priveste diversitatea biologica si cea culinara.

Plajele
La sud de oras, la mica distanta, se gasesc locuri placute de relaxare pe tarmul marii, la care se poate ajunge usor cu autobuzul sau tramvaiul. Daca vremea e buna si vrei sa mai iesi un pic din orasul zgomotos, o zi de plaja e foarte potrivita, dar ai grija sa nu-ti consumi toata rezerva de bani pe mancarea si bautura oferite de restaurantele si barurile de pe plaja: adesea, in aceste localuri, preturile sunt mari.

Piata Syntagma
Inseamna Piata Constitutiei - numita astfel in amintirea unui a dintre evenimentele cele mai importante din istoria moderna a Greciei: in 1843, regele Otto, de origine germana, a fost silit - in urma unei revolte populare si militare - sa dea supusilor sai greci o Constitutie prin care acestia anumite drepturi politice moderne, miscsorand astfel imfluenta Marilor Puteri. (Dupa Razboiul de Independenta din 1821-1829, Grecia devenise un regat independent, care functiona insa sub protectia Marilor Puteri europene - Franta, Marea Britanie si Imperiul Rus.)

Piata Syntagma e, practic, centrul Atenei, loc de intalnire si punct de pornire in explorarea capitalei grecesti. De aici, poti vedea cladirea Parlamentului grec (fostul Palat Regal), pazit de o soldati in costume traditionale (cu fustanele si ciucuri). Daca-ti plac astfel de lucruri, poti asista la schimbarea garzii, mai discreta in zilele de lucru si mai fastuoasa - cu fanfara si multi soldati - in zilele de sarbatoare. Iar in spatele cladirii Parlamentului, se afla Gradinile Nationale, un parc frumos, verde si umbros (o sa vezi ce mult conteaza asta in zilele de vara toride), cel mai bun loc pentru o plimbare odihnitoare.

Excursii
Folosind Atena ca punct de pornire, poti intreprinde calatorii de explorare, pe mare sau pe uscat: excursii spre asezari cu origini antice, precum Olympia, Mycene sau Corint; croaziere cu durata de 3-7 zile, pentru a vizita insule grecesti precum Mykonos sau Paros, Syros sau Kalymnos, ori pentru a ajunge pana in Turcia, pe urmele vechilor civilizatii din jurul Mediteranei.

Citeste articolul integral

Zece locuri unde natura isi dezvaluie secretele

2010-12-10T11:47:00.000+02:00

Fenomene naturale extreme se manifesta pe toata suprafata Globului Pamantesc. Iar omul inteligent a simtit dintotdeauna nevoia, daca nu sa le stapaneasca, macar sa le inteleaga si sa le explice. Si acest lucru este posibil in ceea ce am putea numi, un pic fortat, “laboratoarele naturii”. Este vorba despre locuri de pe Pamant care abunda in asemenea masura in date stiintifice, incat au devenit adevarate lacase sacre pentru comunitatea cercetatorilor. Iata cateva dintre aceste puncte fierbinti, care ii scot pe oamenii de stiinta din laboratoare si ii trimit in aventuri prin diverse parti de lume.

Ghetarul Perito Moreno, Patagonia, Argentina
Pe masura ce planeta continua sa se incalzeasca, majoritatea ghetarilor lumii se topesc. Nu este si cazul lui Perito Moreno, din Parcul National Los Glaciares, aflat in pronvincia argentiniata Santa Cruz, din cel mai sudic punct al Patagoniei argentiniene. Formatiunea de gheata cu o suprafata de 250 km patrati si cu o lungime de 30 de kilometri este unul dintre cei 48 de ghetari alimentati de Banchiza Patagoniei de Sud, localizata in lantul muntos al Anzilor impartit cu Chile.

In mod miraculos, acest ghetar si-a pastrat in mare parte dimensiunile, in timp ce restul ghetarilor banchizei patagoneze s-a micsorat. Iar oamenii de stiinta vor sa stie care este motivul. Astfel ca, anual, incepand din 1990, cercetatorii s-au aventurat catre limita inferioara a Americii de Sud pentru a masura pierderile de gheata, miscarea si grosimea banchizelor de aici, dimpreuna cu adancimea lacurilor glaciare de sub ele. Si, pana in prezent, in urma colectarii de date, cea mai argumentata dintre ipotezele referitoare la stabilitatea lui Perito Moreno se concetreaza asupra gemoetriei ghetarului: caracteristicile fizice ale solului si ale fundului lacului ce imprejmuiesc blocul de gheata ar stanjeni dislocarea si prelingerea acesteia.

9 grade N latitudine, estul Oceanului Pacific
Curentii hidrotermali de pe podeaua oceanica sunt intotdeauna o sursa de interes pentru oamenii de stiinta, dar acest curent in particular este parte a unui grup ce le ofera cercetatorilor posibilitatea unor experimente in timp real. Curentii oceanici in cauza sunt localizati la 9 grade spre nord fata de ecuator, de-a lungul unei fisuri oceanice, denumita Coama Pacificului de Est. Asemenea majoritatii curentilor hidrotermali, grupul aflat la 9 grade N determina ape calde si mineralizate in ocean, atragand tone de creaturi ciudate.

Dar, in 1991 si inca o data in 1995, o apropiata eruptie vulcanica subacvatica a dispersat acesti curenti, eradicand orice forma de viata din preajma sa. Aceste evenimente le-au permis cercetatorilor sa observe modul in care zona se repopuleaza dupa asemenea cataclisme. Spre exemplu, oamenii de stiinta de la Institutul Oceanografic Woods Hole au descoperit dupa ultima erupte ca o specie de melc marin, denumit Ctenopelta porifera, a calatorit pe o distanta mai mare de 500 de kilometri pentru a se numara in randul speciilor pioniere din cadrul curentului remodelat.

VORTEX2, Campiile Centrale, SUA
In primavara acestui an, peste 100 de cercetatori din toata lumea s-au adunat laolalta pentru a vana tornadele din campiile nord-americane. De la 1 mai pana pe 15 iunie, oamenii de stiinta au luat in stapanire "aleea tornadelor" - Oklahoma, Kansas, Nebraska si statele din apropiere - cu ajutorul unui convoi de radare mobile si peste 25 de alte vehicule meteorologice. Telul lor a fost acela de a determina modul in care se formeaza tornadele si cum ar putea fi ele prezise.

Zilnic, echipele au jalonat locul potential unde o furtuna cu tornada avea sa se formeze si au stat pe pozitie pana cand aceasta a trecut. Proiectul, intitulat VORTEX2, a extins eforturile de anul trecut, atunci cand o armata de cercetatori a reusit sa tina pasul cu o tornada si si-a instalat cu succes toate instrumentele. Ca rezultat, masuratorile lor au devenit unele dintre cele mai intens studiate date despre tornade din istorie. Numele de VORTEX provine de la Experiment de Verificare a Originiilor Rotatiei Tornadelor.

Desertul Atacama, Chile
Oferind cea mai limpede priveliste spre ceruri din emisfera sudica, desertul Atacama din nordul lui Chile ii atrage deopotriva pe astronomi si pe turistii care vor sa scruteze vazduhul prin intermediul telescoapelor puternice. Aici, observatoarele sunt singurele constructii care perturba vastul peisaj de mare altitudine, el insusi parca din alta lume. Amplasat in desertul Atacama, Telescopul Foarte Mare al Observatorului Paranal are un diametru de opt metri si ar putea distinge farurile unui masini care s-ar afla pe suprafata Lunii.

Intr-o alta regiune a desertului, in urma unui parteneriat international al inginerilor se construieste ceea ce este considerat cel mai avansat radio-telescop, denumit Atacama Large Millimeter Array. Acesta va fi prevazut cu 66 de antene de mare precizie, pozitionate la inaltimea de 5.000 de metri deasupra nivelului marii.

Golful Chesapeake, Maryland, SUA
Toate problemele cauzate de eliberarile chimice ale culturilor agricole, de sporirea nivelului marilor si oceanelor, de eroziune si mai ales cele produse de poluare, toate converg catre acest ochi de apa putin adanca din apropierea orasului Washington D.C., transformandu-l intr-un complex laborator viu pentru oamenii de stiinta. Cea mai mare problema a zonei o reprezinta cantitatile excesive de nitrogen si fosfor care se scurg, din campiile agricole, in bazinul de receptie al golfului.

Scurgerile agricole stimuleaza dezvoltrea excesiva a algelor, care rapesc oxigenul din apa si ucid restul formelor de viata cum ar fi crabii si scoicile. Oamenii de stiinta au venit, de aceea, in Golful Chesapeake, pentru a studia aceste efecte, dimpreuna cu disparitia tarmurilor si transformarea ecosistemelor mlastinoase. Cercetatorii care isi desfasoara activitatea aici, printre altele scot din apele golfului navoade intregi de scoici pentru a le verifica starea de sanatate.

Antarctica
Singurul continent al Plamantului care nu are o populatie umana bastinasa nu mai este chiar atat de pustiu si singuratic. Antarctica este, in prezent, locuita de oameni de stiinta gazduiti in cadrul a aproximativ 70 de statii de cercetare si a mai multe zeci de tabere temporare. Expertii vin in aceste locuri, adesea pentru perioade indelungate de timo, pentru a colecta date meteorologice, pentru a sapa dupa mostre adanci de gheata si pentru a studia diferitele organisme criofile.

Cercetatorii statiei Palmer, spre exemplu, se concentreaza pe ecosistemele antarctice marine precum habitatele acvatice inghetate acvatice si punctele de cuibarire ale pasarilor marine de prada. Gratie Tratatului Antarctic semnat in 1959, continentul a devenit o rezerva stiintifica unde cercetatori din zeci de tari studiaza pasnic, fara prezenta armatei.

Statia biologica La Selva, Costa Rica
Cercetatorii nu trebuie sa se ia la intrecere cu padurarii, cu braconierii, sau cu turistii in aceasta rezervatie biologica privata unde aproape 1.600 de hectare de padure tropicala virgina au fost puse deoparte numai pentru ei. "Este unul dintre principalele situri tropicale de cercetare ale lumii", spune Gary Hartshorn, un ecologist al Centrului Padurilor Mondiale din Portland, Oregon. Acest punct fierbine al biodiversitatii ofera o plaja incredibila de viata vegetala si animala pe care oamenii de stiinta sa o studieze, un amanunt foarte convenabil privitor la netulburatul petec de padure fiind si acela ca se afla la o distanta de numai doua ore de mers cu masina de San Jose, capitala Costa Ricai.

Dormitoarele statiei biologice La Selva pot gazdui pana la 80 de cercetatori, dintre care unii petrec aici si luni sau ani de zile, colectand date si analizandu-le in laboratoarele de la fata locului. Aici, oamenii de stiinta cu initiativa pot patrunde direct in inima padurii tropicale din sala de mese. Peste 240 de lucrari de cercetare asupra ecosistemelor, solurilor si silviculturii rezulta din La Selva in fiecare an.

Groenlanda de Nord-Vest
Unul dintre putinele mijloace de a descoperi date climatice de la inceputurile istoriei Pamantului este forarea in straturile cele mai adanci de gheata ale planetei, iar unul dintre cele mai bune locuri pentru a face acest lucru este Groenlanda. Cercetatorii au inceput, initial, sa foreze abisuri aici prin anii '30 si, de atunci, au avansat la expeditii extinse pe ani de zile in Groenlanda, cu aparate de forat in gheata ce folosesc tehnologia cea mai avansata. "Groenlanda are gauri peste tot pe suprafata ei", spune Mary Davin, un geolog al Universitatii de Stat din Ohio. Dar miezul de gheata al Groenlandei este bogat in date cruciale: informatii privind ultima perioada interglaciara, denumita Eemian, de acum 115.000 de ani.

Perioada Eemian a fost una calduta, cam ca cea a zilelor noastre, si gazele prinse in acele vremuri sunt importante pentru intelegerea schimbarilor climatice din prezent. Din 2007 incepand, cercetatorii danezi au forat in aceasta gheata la doua situri din nord-vestul Groenlandei, denumite NorthGRIP si NEEM. Acolo, conditiile sunt cele mai bune pentru descoperirea straturilor eemiane. Patul de roca este plat, ceea ce favorizeaza depunerea de straturi de gheata nivelate si uniforme; nivelul de precipitatii e crescut, ceea ce usureaza detectarea straturilor; iar gheata este mai groasa de 2,4 kilometri, sugerand ca cea de la fund exista de foarte multi timp, poate chiar din Eemian, spera cercetatorii.

Zona de conservare Valea Danum, Insula Borneo
Aceste 40.000 de hectare de padure din sud-estul Asiei reprezinta mecca cercetarilor in domeniul biodiversitatii arboricole. Un petec de 50 de hectare, spre exemplu, poate gazdui pana la 300 de specii de arbori. "In mod normal, o specie prospera in defavoarea celorlalte, dar nu si in aceasta padure", sustine Gary Hartshorn, de la Centrul Forestrier Mondial. De 25 de ani, cercetatorii s-au aventurat in aceasta zona depresionara tocmai pentru a afla motivul acestui fenoment.

Societatea Regala a Marii Britanii, o academie stiintifica, a construit mijloace de cazare, de masa si conditii de laborator pentru cercetatorii dispusi la o sedere pe termen lung in acest loc. De asemenea, nu strica mentionat si faptul ca este un loc foarte frumos, incat sa reprezinte o destinatie potrivita. "Copacii acestia sunt curati si asemenea unor catedrale. Si exista si multa viata salbatica, cum ar fi elefantii", mai spune Hartshorn.

Vulcanul Soufriere Hills, Montserrat, Caraibe
Vulcanul exploziv Soufriere Hills din zona Caraibelor a devenit unul dintre cei mai atent monitorizati din lume. Dupa o indelungata perioada de latenta, vulcanul a erupt in 1995 si nu s-a mai oprit de atunci. Prelingerile de lava, exploziile si norii de cenusa inalti de peste 3 kilometri au trasnformat in mare masura insula Montserrat intr-un loc nelocuibil, evacuarile localnicilor fiind frecvente. De aceea, Observatorul Vulcanic Montserrat monitorizeaza continuu activitatea furnalului.

Cu statii permanente stabilite in si imprejurul vulcanului, grupul monitorizeaza activitatea seismic, dilatarea si emisiile de dioxid de sulf si isi raporteaza descoperirile catre guvernul din Montserrat. De asemenea, ofera gazduire si altor oameni de stiinta din lume dornici sa studieze dinamicul petec de pamant.

Citeste articolul integral

Cele mai fascinante gauri in pamant

2010-12-09T10:24:00.001+02:00

Pe cei mai multi dintre noi, ne fascineaza si ne sperie in egala masura. Iata care sunt cele mai spectaculoase gauri de pe suprafata Terrei, sapate in principal de mana omului, dar si de misterioasele forte ale naturii.

1. Marea Gaura Albastra (Belize)
Aflata in mijlocul oceanului, mai exact in centrul barierei de corali din Belize, Marea Gaura Albastra ("Great Blue Hole") este considerata a fi cea mai mare din categoria celor marine: are 125 m adancime si un diametru de aproape 4 km. Se spune ca ar fi fost initial o pestera, formata in timpul perioadei glaciare, al carui tavan s-ar fi prabusit in urma unei inundatii provocate de cresterea nivelului marii in urma cu 65.000 de ani. "Celebritatea" colosalului abis i se datoreaza lui Jacques-Yves Cousteau, cel care l-a inclus in topul primelor 10 locuri perfecte pentru scufundari.

2. Mina de Diamant Diavik (Canada)
Mina se afla la circa 300 km de Yellowknife, in Canada, si produce anual 1.600 kg de diamante. Este atat de mare, iar zona unde se afla este atat de izolata incat a fost necesar sa fie "inzestrata" cu propriul aeroport; unul cu o pista suficient de mare pentru a incapea un Boeing 737.

3. Poarta iadului - Darvaza (Turkmenistan)
In mijlocul desertului Karakum din Turkmenistan, zona bogata in gaze naturale, craterul Darvaza sau "Poarta iadului" cum i se mai spune, arde ca o torta, flacarile sale putand fi reperate in timpul noptii de la kilometri distanta. Imensa groapa nu este nici pe departe o creatie a naturii, ci un accident al prospectiunilor miniere sovietice din anii '50. In 1971, operatiunile de forare au provocat o prabusire a unei caverne, ducand astfel la crearea unui crater cu diametrul de 60 m si o adancime de 20 m. Sonda a fost incendiata pentru eliminarea gazelor toxice, dar arde fara intrerupere de-atunci incoace.

Afla mai multe informatii despre Poarta Iadului!

4. Morning Glory Hole, Barajul Monticello (California - SUA)
Aflata in nordul Californiei, Glory Hole este gaura de scurgere a barajului Monticello de pe lacul Berryessa, un deversor circular care "inghite" 1.370 de metri cubi pe secunda gratie diametrului de circa 22 m. Din motive obiective, inotul in vecinatatea ei este nu numai interzis, dar si nerecomandat. Cand nivelul lacului Berryessa scade, pe parcursul lunilor secetoase, Glory Hole este folosita de skateboarderi si biciclisti pe post de half pipe.

5. Mina Kennecott Bingham (Utah, SUA)
Cea mai mare excavatie facuta de om din lume, mina de cupru din Salt Lake County, Utah, are o adancime de 1.2 km adancime si un diametru de 4 km. Kennecott reprezinta cel de-al doilea producator de cupru ca marime din Statele Unite, furnizand aprox.15% din necesarul intregii tari. In acelasi timp, tot Bingham este considerata a fi si cea mai "demodata" mina de cupru din lume.

6. Mina de Diamante Mirny (Siberia)
Detine atat titlul de cea mai mare mina deschisa de diamante din lume, cu o adancime de It's 525 m si un diametru de 1.200 m, cat si pe cel de a doua excavatie ca marime din lume, dupa Bingham Canyon desigur. Spatiul aerian de deasupra este inchis pentru helicoptere, in urma catorva incidente cand aparatele de zbor au fost absorbite de fluxul de aer.

7. Mina Kimberley "The Big Hole" (Africa de Sud)
De-a lungul vremii, din mina de la Kimberley, una dintre cele mai bogate mine de diamante din lume, au fost extrase cu tarnacopul si lopata aproximativ trei tone de diamante, echivalentul a 14,5 milioane de carate. Marea Groapa a fost creata in secolul al XIX-lea de catre cautatorii de diamante din Africa de Sud, dupa ce, in 1871, unul dintre angajatii fratilor De Beers a descoperit primul diamant pe locul actualei mine.
In prezent, imensa mina verticala, a carei suprafata este de 17 hectare, reprezinta principala atractie turistica a orasului, iar autoritatile sud-africane incearca s-o includa pe lista monumentelor din patrimoniul mondial UNESCO.

Vezi Top 10 locuri misterioase de pe Pamant!

8. "Fantana bantuita" de la Chand Baori (India)
Construit in secolul XX, incredibilul rezervor din Chand Baori, India, a reprezentat solutia practica la problema apei in zona. Clima arida i-a fortat pe localnici sa sape adanc dupa o sursa sigura de apa, una in masura s-o furnizeze pe parcursul unui an intreg. Putul are o adancime de 30 m, 13 etaje si 3.500 de trepte, iar legenda spune ca ar fi fost sapat de stafii intr-o noapte si ca este imposibil pentru un om sa mai gaseasca o moneda pe care a aruncat-o in el.

Vezi aici mai multe foto cu cea mai frumoasa fantana din lume - Chand Baori!

9. Groapa din Guatemala City
Bizarul crater cu diametrul de 20 m si adancimea de 30 m, care in vara acestui an a inghitit mai multe cladiri si o intersectie din zona de nord a orasului Guatemala, este "opera" furtunii tropicale Agatha (a contribuit totusi si sistemul de canalizare, defectuos). In 2007, in aceeasi zona, aparitia unei gropi similare a provocat moartea a trei persoane.

10. "Zoreaua" - Morning Glory Pool, Yellowstone (Wyoming, Statele Unite)
Este "ochiul" unui izvor termal, una dintre marile atractii ale parcului Yellowstone. A primit numele de "Morning Glory Pool" in 1883, de la nevasta unui administrator al parcului care considera ca seamana izbitor cu floarea denumita zorea. Culorile magnifice ale izvorului termal sunt date de bacteriile care il locuiesc, mare amatoare de caldura.

Citeste articolul integral

20 de destinatii necunoscute din patrimoniul mondial UNESCO

2010-12-08T10:17:00.001+02:00

Traim cu impresia ca lucrurile si locurile pe care le cunoastem, nu neaparat din experienta proprie,cat macar prin informare, reprezinta miezul si esenta a ceea ce exista si trebuie sa stim. Unii cred ca Universul se limiteaza la sfera lor de acces, in timp ce altii, mai putin ignoranti, inteleg ca lumea inseamna mai mult decat stiu ei, dar concluzioneaza ca, daca nu le-au ajuns pasiv la urechi informatii despre acest necunoscut, probabil ca nici nu merita prea multa atentie. In aceasta gama uriasa a lucrurilor necunoscute, dar care merita cu siguranta documentate, se numara si o sumedenie de peisaje, naturale sau facute de om, locuri suficient de importante si de fragile incat sa fie luate in evidenta de UNESCO, sub forma de patrimoniu mondial. Iata cateva exemple foarte interesante.

Insula Goree, Senagal
Statut de patrimoniu: 1978
In apropierea coastei senegaleze, nu departe de capitala Dakar, insula Goree sta ca un fel de monument comemorativ al disporei africane. Din secolul 15 pana in secolul 19, a reprezentat cel mai amplu centru de comert cu sclavi de pe coasta occidentala a Africii. Serveste astazi ca un memoriu al exploatarii umane si ca sanctuar de reconciliere.

Padurea Bialowieza, Belarus
Statut de patrimoniu: 1979
O zona impadurita antica incalecand granita dintre Belarus si Polonia. Este singurul exemplu ramas in picioare al padurilor originare care acopereau candva mare parte din Europa. Arborii sai mereu verzi, desi foioase si nu conifere, asigura habitatul unor animale remarcabile, intre care linxul, vidra si bizonul european.

Templele megalitice din Malta
Statut de patrimoniu: 1980
Cele sapte temple megalitice din acest loc, datand din mileniula al treinea inaintea lui Hristos, sunt exemple uluitoare ale dezvoltarii majore in domeniul culturii si tehnologiei. Doua temple din Gozo sunt notate in mod special pentru sculpturilor lor uriase din epoca de bronz.

Regiunea Lacurilor Willandra, Australia
Statut de patrimoniu: 1981
Aborigenii australieni au trait pe malurile acestei regiuni lacustre extinse vreme de cel putin 50.000 de ani, iar regiunea este un reper terestru unic al evolutiei umane de pe continentul australian. Ramasitele descoperite in dunele din preajma lacului Mugo sunt considerata ca ar apartine unei femei incinerate in cadrul celui mai stravechi sit de crematiune descoperit vreodata.

Situl arheologic Cyrene, Libia
Statut de patrimoniu: 1982
Candva, Cyrene a fost unul dintre pricipalele orase elene. A fost romanizat si a ramas o mare capital pana cand un cutremur devastator l-a lovit, in anul 365 d.Hr. Mii de ani de istorie stau inca intiparite in ruinele sale.

Parcul National Pirin, Bulgaria
Statut de patrimoniu: 1983
In sud-vestul Bulgariei, Parcul National Pirin are un peisaj calcaros, cu lacuri, cascade, pesteri si paduri de pin, toate alcatuind impreuna un camin pentru sute de specii de animale rare si endemice.

Parcul National Huascaran, Peru
Statut de patrimoniu: 1985
Parcul se intinde pe cea mai mare portiune din Cordilierii Albi, cel mai inalt lant muntos tropical al lumii. Canioane, lacuri glaciare si o vegetatie variata transforma situl intr-unul de o frumusete spectaculoasa, unde fauna include condori, cerbi si vicugna (llame).

Quseir Amra, Iordan
Statut de patrimoniu: 1985
Este vorba despre o fortareata desertica extrem de bine prezervata, ce a fost construita in secolul al optulea. Este bogat ornamentata, cu picturi murale figurative, ce reflecta arta seculara a vremii respectiva, locul reprezentand totodata si un obiect de semnificativ interes arhitectural.

Rezervatia Naturala Tsingy Bemaraha, Madagascar
Statut de patrimoniu: 1990
Aceasta rezervatie naturala se afla la o distanta de aproximativ 80 de kilometri in interiorul tarii fata de coasta vestica a Madagascarului si este remarcabila mai ales pentru padurea ei de varfuri calcaroase, marginita de stanci abrupte, dintre care unele se inalta si pana la 300-400 de metri deasupra raului Manambolo.

Bisericile Baroce din Filipine
Statut de patrimoniu: 1993
Este vorba despre exemple remarcabile ale interpretarii filipineze a arhitecturii baroce. Exista aici patru lacase de cult, dintre care primul a fost construit in manila de catre spanioli, la finele secolului al saisprezecelea.

Centrul istoric din Bukhara, Uzbekistan
Statu de patrimoniu: 1993
Amplasat pe Drumul Matasii, Bukhara este cel mai complet exemplu de oras medieval din Asia Centrala, gazduind, intre altele, mormantul lui Ismail Samani (fost emir samanid al Transoxianei si Khorasanului, inhumat in mausoleul Buhara) si minaretul din caramizi decorate if Poi-Kalyan, datand din secolul al unsprezecelea.

Orasul hanseatic Visby, Suedia
Statut de patrimoniu: 1995
Probabil cel mai bine prezervat oras medieval din Scandinavia, Visby a fost centrul principal al Ligii Hanseatice din Marea Baltica, intre secolele 12 si 14. Liga Hanseatica a fost o alianta a breslelor comerciale care au stabilit si mentinut un monopol comercial care s-a extins asupra intregii Mari Baltice si a unei buni parti a Europei nordice, pentru o perioadă de peste patru secole, incepand cu Evul Mediu tarziu (secolul al 13-lea) si pana in perioada modernă timpurie (secolul al 17-lea).

Cartierul istoric din Sacramento, Uruguay
Statut de patrimoniu: 1995
Cel mai vechi oras uruguaian, Sacramento se afla in peninsula Rio de La Plata, iar cartierul istoric pe care il gazduieste are strazi pietruite, piete mari, precum si unul dintre cele mai spectaculoase exemple de cladiri coloniale spaniole de secol 19, incluzand alaturi de aceasta elegante case urbane si locuinte boeme de artizani.

Rezervatia Salbatica Okapi, Republica Democrata Congo
Statut de patrimoniu: 1996
Rezervatia contine aproximativ 5.000 dintre cele 30.000 de mamifere okapi, estimat ca ar mai trai pe suprafata Pamantului, si ofera peisaje cutremuratoare, intre care se numara cascadele formate la varsarea raurilor Ituri si Epulu. Rezervatia este locuita de traditionalii pigmei nomazi Mbuti si vanatori Efe.

Linia de aparare a Amsterdamului, Olanda
Statut de patrimoniu: 1996
Construit intre anii 1883 si 1920, aceasta fortareata este o fortificatie unica, bazata pe priceperea considerabila a olandezilor in domeniul hidraulicii. Consta din 42 de forturi dispuse in jurul orasului Amsterdan, care avea sa fie inundat in eventualitate unui atac, tocmai pentru a fi protejat. Totusi, inventarea pe parcurs a tancului si a avionului au uzat moral foarte rapid mareata constructie.

Peisajul cultural Salzkammergut, Austria
Statut de patrimoniu: 1997
Salzkammergut este o regiune de tip statiune a Austriei, unde prosperitatea se datoreaza in mare parte depozitelor de sare. Bogatia locului a facut posibil rafinamentul arhitectural al orasului Hallstatt. De asemenea, muntii Dachstein, care imprejmuiesc zona, sunt remarcabili prin numarul mare de pesteri.

Castelul Mir, Belarus
Statut de patrimoniu: 2000
Asezat intr-o regiune fertila din centrul geografic al Europei, acest castel a inceput sa fie construit, in stil Gothic, in secolul al 15-lea, fiind continuat si terminat in secolul 16 dupa tendinte diferite. Bijuteria arhitecturala sta drept marturie pentru istoria turbulenta a zonei, dar fiind faptul ca evolutia sa este tributara stilurilor Renascentist si Baroc.

New Lanark, Scotia
Statut de patrimoniu: 2001
Aceasta asezare dintr-un coplesitor peisaz scotian a fost dezvoltata ca un sat industrial model, de catre finaltropul si idealistul Rober Owen. Viziunea sa a avut o influenta profunda asupra bunavointei industriasilor si a influentat dezvoltarile sociale din secolul al 19-lea si dincolo de el.

Fiord-ul inghetat Ilulissat, Groenlanda (Danemarca)
Statut de patrimoniu: 2004
Studiat mai bine de 250 de ani, fiordul Ilulissat reprezinta un fel de estuar al ghetarului Sermeq Kukalleg, unul dintre cei mai rapizi ai lumii - se deplaseaza cu 19 metri in fiecare zi.

Fabricile de salpetru (nitrat de potasiu) Santa Laura si Humberstone, Chile
Statut de patrimoniu: 2005
Este vorba despre o asezare fantoma, parca bantuita, relicva a oraselor producatoare de nitrati, care s-au format in secolul al nouasprezecelea. Abandonate in secolul 20, cele doua fabrici din Chile au fost redeschise, sub forma de atractii turistice.

Citeste articolul integral

Vacanta streseaza?!

2010-12-06T16:09:00.000+02:00

Pe cat se pare, dupa cum o demonstreaza studiile in materie, oamenii se intorc din vacanta mai stresati decat erau cand au plecat. Vina o poarta schimbarea brusca a ritmului de viata, dar si dificultatea de a se “deconecta” cu adevarat.

In acest articol:: Oboseala bate-o vina!; Relaxare? Nu! Conflict!; Sa nu ratezi nimic!; Si-atunci, la ce bun sa mai calatorim?

Oboseala bate-o vina!

Sa pierzi avionul, sau dintr-un motiv sau altul (cum ar fi de exemplu, o greva a transportatorilor) sa faci doua zile pe drum dintr-o vacanta de opt zile, inseamna sa acumulezi ceva stres, chiar si in vacanta. Dar pentru a te intoarce din concediu mai stresat decat ai plecat, pe cat se pare ajunge chiar mai putin: cum ar fi sa iesi in cluburi in fiecare seara si sa dansezi pana dimineata, ba chiar sa decizi ca dupa 9 luni de stat pe scaun la birou nu-i nimic mai salutar decat trekkingul sau alpinismul. Asta fara a mai lua in calcul si obsesia actuala a turistilor de a fi "conectati" 24 de ore din 24, si aceasta o importanta sursa de stres in opinia specialistilor.

Asadar, e clar, vacanta streseaza. O spun legendele si experientele individuale, si-o spune si un studiu realizat de un site de turism din Statele Unite (Expedia.com), potrivit caruia doar 53% dintre americani declara ca se intorc acasa din vacanta relaxati si odihniti, 30% afirmand ca, pe parcursul concediului, s-au vazut nevoiti sa faca fata unui stres neasteptat. Rezultate similare au fost inregistrate si in Marea Britanie in cadrul unui studiu asemanator: si-aici 50% dintre cei intervievati au declarat ca s-au intors la birou mai obositi decat erau inainte de a pleca.

Intr-un alt studiu aparut in "Applied Research in Quality of Life", cercetatorii de la Erasmus University din Rotterdam au explicat ca, atunci cand vine vorba despre gradul de fericire al unui individ, nu este prea mare diferenta, la intoarcerea la birou, intre cel care a plecat efectiv in vacanta si cel care si-a petrecut concediu "pe langa casa". De asemenea, tot un studiu olandez, publicat in "Journal of Occupational Health", a aratat si ca eventualele beneficii ale unui concediu din perspectiva bunastarii psiho-fizice a unei persoane nu dureaza decat cateva zile: mai mult sau mai putin timpul necesar pentru a se bronza.

Relaxare? Nu! Conflict!

Dar de ce este atat de dificil sa te relaxezi in vacanta? "Vacanta este o stare de intrerupere a propriului stil de viata si daca pe de-o parte sa vezi mereu aceleasi persoane mergand mereu in acelasi loc este enervant si obositor, pe de alta parte acest lucru iti da un sentiment de siguranta, de apartenenta, de identitate, aspecte care pentru noi, oamenii, sunt importante", a explicat Emilio Masina, profesor de Psihologie la Universitatea Sapienza din Roma, intr-un articol aparut in L'Espresso: "Atunci cand ne aflam in vacanta cautam stimuli noi, dar se intampla si ca odata ce i-am gasit, acestia sa ne provoace o stare de dezorientare, de descentralizare. De foarte multe ori, intre nevoia de a face o schimbare si aceea de a ramane fidel propriei vieti cotidiene se creeaza un conflict in toata puterea cuvantului. Iar acest conflict poate fi generator de stres".

Dar si sa nu te mai dezlipesti de smartphone, laptop si alte asemenea doar-doar nu vei pierde contactul cu rudele si mai ales cu colegii sau clientii poate fi nociv. Cel putin asa arata o cercetare realizata tot in Statele Unite de Institute of Leadership Management, in cadrul careia au fost intervievati peste 2.500 manageri. 80% dintre acestia au admis ca pe parcursul vacantelor si-au controlat emailul de mai multe ori pe zi, 50% au telefonat de mai multe ori pe zi in interes de serviciu, iar 10% au dat chiar o fuga la birou. In aceste conditii, peste 40% au admis ca s-au intors la slujba mai nervosi decat erau inainte de a pleca in vacanta.

Este vorba desigur despre de-acum faimoasa "dependenta de munca". Bryan E. Robinson, profesor la University of North Carolina din Charlotte, estimeaza ca cel putin un sfert din populatia americana este afectata de aceasta dependenta. "Workaholic-ul tipic poate fi fizic in vacanta si sa se joace cu mingea cu fetita lui, dar psihologic este tot la birou. Iar fetita, chiar daca are numai 7 ani, isi da seama perfect de asta", explica Robinson.

Sa nu ratezi nimic!

La extrema cealalta se situeaza cei care fac tot ce pot numai sa se detaseze, sa iasa din rutina zilnica, dar si-acestia exagereaza, cu consecinte si in acest caz deloc placute. "Ne referim la situatia in care oamenii se apropie de vacante un un grad ridicat de asteptare, cu dorinta de a face tot ce n-au reusit sa faca pe parcursul intregului an: sa se intalneasca cu prieteni, sa faca sport, sa calatoreasca, chiar si nefiind pregatiti psihic si fizic; in acest caz ei risca sa se confrunte cu un puternic stres autoindus", considera Masina. Asadar, pana la urma, a dori sa te distrezi cu orice pret, a vrea sa faci "totul", sa nu ratezi nimic, provoaca stari de anxietate legate de respectivele "prestatii", ce in ultima instanta se intorc tot impotriva ta.

O solutie ar putea fi aceea de a te odihni cateva zile inainte de a pleca intr-o calatorie, spun specialistii. "Toti ne dam seama ca o schimbare a mediului, a persoanelor si situatiilor, provoaca modificari ale metabolismului. "Organismul are nevoie de cateva zile pentru a se obisnui cu noua situatie, si chiar si psihicul. In loc sa ne schimbam viata de pe-o zi pe alta, ar fi mai bine sa procedam gradual, sa ne permitem un moment de relaxare, pentru a putea face fata vacantei", este de parere psihologul italian. Si ar putea avea dreptate: potrivit unui studiu britanic, pentru a iesi din rutina zilnica si a intra cu adevarat in starea de vacanta, un individ are nevoie, in medie, de 2 zile si 17 ore. Si acelasi lucru este valabil si la intoarcerea la munca. A te "catapulta" din tren sau avion direct la birou nu-ti permite sa "metabolizezi" schimbarea de ritm: tranzitia de la o conditie (vacanta) la alta, opusa (rutina) este prea brusca, in masura sa te faca doar sa acumulezi frustrari. Mai ales daca nici concediul nu a fost exact asa cum te asteptai.

Si-atunci, la ce bun sa mai calatorim?

In opinia scriitorului si jurnalistului american Jonah Lehrer, a calatori este o nevoie umana de baza: "Suntem o specie migratorie, chiar daca migratiile noastre sunt acum propulsate de combustibil de avion si de chicken mcnuggets". Intr-un articol cu titlul "De ce calatorim?", publicat in The Observer, el s-a intrebat daca acest impuls colectiv de a calatori - de a pune ceva distanta intre noi insine si toate lucrurile cunoscute din jurul nostru - mai are si vreo alta valoare, sau este "precum gustul pentru grasimile saturate, unul dintre acele instincte de care ar fi fost mai bine sa ne fi debarasat in Pleistocen?" Pentru ca, scria Lehrer, mai in gluma mai in serios, daca a calatori nu are decat rolul de a ne produce placere, atunci noile masuri de securitate din aeroporturi au reusit sa omoare "distractia" cu totul.

Vestea buna, in opinia scriitorului american ("cel putin pentru aceia care citesc aceste randuri blocati intr-un aeroport"), este ca placerea nu este singura "consolare" a obiceiului de a calatori. Mai exact, mai multe studii recente sugereaza ca a schimba "peisajul" din cand in cand, a pleca de-acasa - si nici macar nu conteaza unde anume - , nu numai ca te face mai istet, dar si mai deschis la minte si mai creativ. Nu este vorba despre vacanta, relaxare sau sorbitul de daiquiri pe o plaja tropicala virgina: este vorba despre actul in sine, acela de a pune cativa kilometri intre casa si tine, cel in masura sa ne faca mai flexibili mental si sa ne descatuseze creativitatea.

"Hai sa nu ne mai prefacem ca a calatori este intotdeauna o distractie. Nu petrecem 10 ore ratacind prin salile de la Luvru pentru ca ne place, iar panorama din varful Machu Picchu probabil ca nu compenseaza frecusul bagajului pierdut. (De cele mai multe ori am nevoie de o vacanta dupa vacanta). Calatorim pentru ca simtim nevoia, pentru ca distanta si diferitul reprezinta tonicul secret al creativitatii. Cand ajungem acasa, acasa este la fel cum era cand am plecat. Dar ceva din mintea noastra s-a schimbat, si asta schimba totul."

Citeste articolul integral

Cele mai stranii vacante din lume

2010-12-03T11:18:00.001+02:00

Daca recent, travel.descopera.ro v-a prezentat cele mai extravagante optiuni ale turistilor in materie de cazare, iata ca, atunci cand vine vorba despre petrecerea unei vacante stranii, exista si pachete turistice in care camera de hotel nici nu mai intra in discutie. Cel putin conform site-ului Odee.com, care a realizat o lista a celor mai stranii moduri de a-ti petrece concediul: pe luna, in piscina, inotand cu porcii, printre sirene sau la vanatoare de fantome. Propuneri exclusiviste, si nu doar din ratiuni de buget.

V-ati gandit vreodata la posibilitatea de a petrece o vacanta intreaga goi-pusca, asa cum mama v-a facut? Sau sub apa din prima zi si pana in ultima o concediului, desigur, dotati cu costumul de scufundator de rigoare si butelia de oxigen? Daca raspunsul este unul negativ, atunci cu siguranta nu faceti parte din exclusivistul club al calatorilor care, an de an, ignora itinerariile traditionale si cararile batute, pentru a-si petrece vacanta sub semnul bizareriei.

Va vine sa credeti sau nu, nu numai ca exista in lume mii de persoane care se lanseaza in cele mai stranii "intreprinderi", probabil pentru a mai evada din rutina, dar pentru satisfacerea exigentelor acestora unele agentii au creat pachete turistice speciale. Unele ofera, de exemplu, experiente de inot in piscina cu porcii (o chestie, pe cat se pare, mult mai "cool" la ora actuala decat demodata varianta cu delfinii), tururi in Afghanistan (cu siguranta nu chiar o destinatie turistica) sau saptamani de 1 milion de dolari "all inclusive".

Compania Space Adventures ofera oportunitatea de a voiaja pe Luna la bordul unei navete Soyuz: calatoria dureaza 7 zile si ii permite turistului sa admire prin hubloul navetei stelele si Terra de la 400.000 km distanta. Sa-si rezerve un loc pentru a face o astfel de calatorie nu este insa la indemana oricui, si nu doar din ratiuni financiare (pretul este de 50 mil dolari): inainte de a urca la bord trebuie neaparat sa absolvi un "training" intensiv la Yuri Gagarin Cosmonaut Training Center din Rusia.

Emirates Palace Resort din Abu Dhabi ofera ceva putin mai terestru, dar tot extrem de costisitor: potrivit sloganului ofertei, pachetul Million Dollar Travel ii da turistului posibilitatea unei "imersiuni" in "opulenta pura": sapte nopti de vis, rasfatat si cocolosit din primul pana in ultimul moment, cu tratamente de frumusete si de relaxare cotidiene, tururi culturale la bordul unor avioane private, inot in ape cristaline. Obiectivul final al celor de la Emirates este acela de a intra in Guinness Book of World Records, dar pentru a reusi acest lucru trebuie mai intai sa bata recordul deja inregistrat de Leading Hotels of the World: o calatorie in jurul lumii de 1 milion de dolari in 80 de etape, in care prestigioasa companie hoteliera a reusit sa recreeze voiajul fabulos al lui Phileas Fogg (legendarul personaj al romanului lui Jules Verne), gentlemanul britanic care a facut ocolul pamantului in 80 de zile, folosind toate mijloacele de transport ale epocii sale, dar in conditiile de comoditate ale unei calatorii la clasa extra-lux. Destul de dificil de depasit.

O idee mai putin pretentioasa este pachetul oferit in Florida de Weeki Wachee Springs, care-si atrage clientii propundu-le o vacanta petrecuta in compania sirenelor si a personajelor din lumea Disney. "American Association of Nude Recreation" a avut in schimb o idee mai putin copilaroasa, propunandu-le clientilor o vacanta in pielea goala. "Nu trebuie sa purtati decat crema solara, ochelarii de soare si sandale", preciza intr-un interviu acordat Usa Today directorul executiv al asociatiei, Erich Schuttauf, mizand probabil pe atractia irezistibila a unei calatorii fara bagaje. O adevarata gaselnita, avand in vedere ca asa-numitele "nakations" (adica "naked vacations") se pare ca fac ravagii in utlima vreme in Statele Unite. Si odata eliberati de constrangeri si prejudecati, ce ziceti de o baie in piscina cu purceii? "Swimming with dolphins" trebuie sa fie de-acum un lucru extrem de perimat, tinand cont de sumedenia de agentii care au lansat in ultimul timp pachete turistice in care atractia principala o reprezinta "baile cu porcii".

Vezi cum arata si cele mai nebune hoteluri pentru excentrici!

Exista apoi si alte oferte bizare, precum cea propusa de Dwarf Empire din China, un parc turistic locuit numai de persoane a caror inaltime nu trece de 1,20 m. Poti rezerva aici un sejur, pentru o experienta gen Gulliver in tara piticilor. Nota pozitiva, spun unii, este ca totusi, gratie acestei atractii, sute de persoane "cu potential fizic scazut" au reusit sa-si gaseasca o slujba pe perioada nedeterminata.

Vezi si Top 10 cele mai ciudate asezari ale lumii!

Mai putin relaxant trebuie sa fie cu siguranta turul in Afghanistan, o tara chinuita de razboi, dar unde exista totusi multe frumuseti de vizitat, de la minaretele din Ghazni la Moscheea Albastra, scoase in evidenta in pliantele agentiilor. De ce sa renunti? Nu la fel de culturale, dar la moda de-acum in toata Florida, si in mod sigur mult mai putin riscante sunt traseele de descoperire a castelelor bantuite: Calusa Ghost Tours, Orlando Hauntings Ghost Tours, Orb Photography and Encounter the Spirit Tours si Ghost Tours of Coconut Grove sunt doar cateva propunerile agentiilor care le promoveaza.

Citeste si: Comoara din Afganistan

La final, o frumoasa vacanta subacvatica. Parca se simtea nevoia, dupa experienta cu porcii…Moda a fost lansata acum cativa ani de un australian in varsta de 29 de ani, care a decis sa-si petreaca toate cele 12 zile de concediu sub apa, in costum de scafandru, intr-un apartament submarin. Preluand ideea, agentiile de turism s-au dezlantuit in a propune fel si fel de variante; de ce nu, mai economicoasa decat un hotel si in mod sigur mai spatioasa decat un cort, nimeni nu poate contesta ca marea reprezinta locul ideal pentru a te relaxa.

Citeste articolul integral

Iarna prin vecini: destinatii de vacanta in Europa de Est

2010-12-02T11:33:00.001+02:00

Apropierea iernii, alaturi de criza financiara de care parca nu mai scapam, pot duce la cautarea unor alternative ieftine, interesante, pitoresti si chiar aventuroase, in privinta petrecerii Sarbatorilor de iarna, sau macar pentru o partida la schi. Satui de artificialitatea si plictisul oferit de unele destiantii de profil din Alpi si loviti crunt in buzunare de lipsa banilor, tot mai multi romani se intreaba unde vor schia si isi vor petrece vacanta de iarna. O solutie pentru temerari si curiosi vine din partea tarilor cu munti din Europa de Est. Sunt aproape, sunt ieftine, sunt usor de atins cu avionul sau automobilul din dotare, dar, mai presus de toate, ofera peisaje salbatice, putin poluate si ocazia unor amintiri de neuitat.

Polonia

Evident o destinatie de iarna mult mai putin populara decat Austria, Franta, Italia sau tarile nordice, Polonia ofera oportunitati satisfacatoare si putin costisitoare pentru practicarea sporturilor de iarna. Polonia beneficiaza de o mica portiune din Muntii Carpati, singurii munti ai tarii, de altfel: tara vechilor "pani" detine o parte din masivul Tatra, iar cel mai inalt varf de pe teritoriul polonez este Rysy cu ai sai 2.499 de metri inaltime. Cu toate ca Polonia are parte doar de o frantura din lantul carpatic (10%), comparativ cu Romania, care detine 53%, modul in care polonezii respecta si ingrijesc petecul lor de Carpati, este admirabil si, evident, incomparabil cu lacomia si lipsa de bun simt cu care guvernele romanesti de dupa '89 au tratat Carpatii.

Revenind in Polonia, trebuie mentionat de la bun inceput ca cea mai mare si mai cautata statiune montana de pe aceste meleaguri este Zakopane, supranumita Poarta Tatrei poloneze. In munti, zapezile raman din decembrie pana in martie. Conditiile de cazare sunt diverse, de la "capitala iernii" Zakopane, pana in satele pierdute de munte.

Daca vine vorba de partii de schi si snowboarding sau locuri propice parapantei, in vest, la granita cu Cehia, statiunea Krkonoše (alt. 1 600 metri), precum si partiile Kapacz si Szklarska Poręba, ofera conditii ideale. De asemenea, in mijlocul Muntilor Beskidy, la altitudinea medie de 1.200 metri, gasim trei partii foarte apreciate de cunoscatori: Szczyrk, Wisla si Ustron. Spre est, langa granita cu Slovacia, revenim la Zakopane. Nu vom regreta parcurgerea partiilor Butowry Wierch, Kasprowy Wierch si Nosal.

Cehia

Republica Ceha beneficiaza de conditii naturale ideale pentru vacantele de iarna, fiind o tara inconjurata de munti superbi. Si ca sa va faceti o idee despre modul stralucit si armonios in care cehii au inteles sa impace ecologia cu turismul, ei bine aflati ca majoritatea partiilor de schi din aceasta tara central-europeana sunt situate in interiorul rezervatiilor naturale si a arealelor protejate, iar ochiul vigilent al rangerilor vegheaza ca tursitii sa nu arunce gunoaie sau sa distruga mediul inconjurator.

Muntii Krkonoše sunt cei mai inalti de pe intregul teritoriu ceh (1.602 m), in acesti munti semeti din Boemia intalnindu-se si cele mai renumite partii de schi. Combinatia de partii Pec pod Sněžkou, Černá hora - Janské Lázně, Harrachov si Rokytnice nad Jizerou, alcatuiesc cel mai celebru complex natural de schi din Cehia. Aici este un paradis secret al impatimitilor sporturilor de iarna: intreaga regiune detine 28 de tele-schiuri si 26 de kilometri de partii de schi. Statiunea Janské Lázně ofera, in plus, sali moderne de fitness si centre de wellness.

Statiunea Špindlerův Mlýn vine cu cei 26 kilometri de partie clasica si peste 100 km de partii de schi-fond. Impatimitii snow-boardingului nu trebuie sa rateze o deplasare in snow-parcul St.Peter din statiunea Rokytnice nad Jizerou. Parcule este amenajat special cu obstacole si trambuline diverse, pentru toate gradele de dificultate si maiestrie. Nu au fost uitati nici pasionatii de curse de sanii trase de caini, pentru acestia existand facilitati speciale la Černá hora si Janské Lázně.

Ucraina

Vecina noastra de la nord detine un potential natural ramas inca neexploatat in privinta sporturilor de iarna. Chiar daca o buna parte din Carpatii ucraineni ne-au apartinut de drept, facand parte din Bucovina, pana cand Stalin a ciuntit-o samavolnic, raptul teritorial savarsit de sovietici nu ar trebui sa ne indeparteze de o eventuala vacanta de iarna in Ucraina. Ba din contra, putem considera chiar ca avem un motiv in plus sa vedem acele meleaguri. Mai ales ca dincolo de granita de pe raul Tisa exista inca multe sate romanesti, iar limba romana este vorbita destul de des in Carpatii ucraineni.

Cu toate ca turismul de iarna in Carpati este relativ nedezvoltat in Ucraina, realitatile de teren demonstreaza ca acesta este in crestere rapida. In fiecare an se deschid noi si noi partii de schi si se construiesc statiuni. In prezent, singura partie de schi amenajata conform exigentelor norme europene, este cea de la Bukovel. Cea mai inalte partie, aflata inca in curs de amenajare este la Drahobrat, in imediata apropiere a orasului Yasina.

La doar 6 kilometri de satul Bystrets se construieste o noua statiune de schi, ale carei costuri finale insumeaza peste 60 milioane $. Ucrainenii nu s-au rezumat doar la Carpati cand vine vorba de schi, astfel in cat orase precum Kiev, Harkov, Poltava si Dnepropetrovsk, beneficiaza de partii artificiale. Se poate schia chiar si in peninsula Crimeea, unde autoritatile locale au amenajat conditii propice in trecatoarea Angarskyy, sau in Ay-Petri, langa Yalta.

Slovacia

Dintre toate tarile din estul european, Slovacia detine, probabil, cele bune conditii pentru vacante si sporturi de iarna. Cele doua mari destinatii specifice sunt localizate in regiunile montane Tatra Joasa si Tatra Inalta. Daca vrei sa eviti aglomeratia mergi in Tatra Joasa, dar retine ca Tatra Inalta beneficiaza de conditii naturale superioare. Tot aici intalnesti celebrul pisc Skalnaté Pleso (1.741 metri), care a gazduit numeroase campionate mondiale de schi.

Cea mai importanta statiune montana din tara este Štrbské Pleso: situata la altitudinea de 1.355 metri, si-a cucerit faima internationala in anul 1970, cand a gazduit Campionatul Mondial de Schi Alpin. In afara de schi, exista conditii excelente pentru practicarea parapantei si a winter bungee- jumping-ului. Pentru relaxare si refacere incearca sauna si centrele de wellness echipate cu ultimele noutati in domeniu.

Iar daca tot ai ajuns in Slovacia, intreapta-ti pasii si spre Tatranská Lomnica, una dintre cele mai cautate partii si cea mai inalta din aceasta tara - 2.200 metri. Cea mai mare partie din Slovacia este cea de la Ždiar, care are si portiuni pentru incepatori. Una peste alta, Slovacia, pe timp de iarna, este o experienta care ofera dependenta!

Muntenegru

Republica muntenegreana este o mica tara din spatiul ex-iugoslav, care a scapat, din fericire, de ororile razboiului ce a ravasit intreaga regiune in anii '90. Cunoscut si sub numele de "Mica Serbie", Muntenegru este o perla a Mediteranei si a Balcanilor. Cadrul sau natural a ramas aproape intact, iar poluarea este inexistenta, in lipsa unei economii industrializate.

Mica tara muntoasa de la Mediterana ofera locatii naturale atat pentru schi-ul alpin cat si pentru schi fond. Cele mai populare destinatii de iarna sunt cele de la Kolašin si Žabljak, ambele situate la poalele muntilor Bjelasica si Durmitor. Žabljak este acoperita de zapada circa 120 de zile pe ani, aici existand trei mari partii: Savin Kuk, Štuoc si Javrovaca. Savin Kuk are o lungime de 3 kilometri jumatate, fiind si cea mai dificil de parcurs dintre cele trei.

Pe Durmitor au loc anual doua mari competitii de schi, devenite deja traditionale: Angel Cup si Durmitor Cup. Daca nu va place sa va inghesuiti cu multimea pe partie, iar conditia fizica si experienta va permit, puteti schia pe pantele line ale muntilor Bjelasika, unde, la vreme de iarna, stratul de zapada variaza intre 1 si 3 metri.

Daca te-ai hotarat sa petreci Craciunul sau Anul Nou in Muntenegru, ambele statiuni Kolašin si Žabljak ofera ambiante superbe, cu mult diferite de aglomeratele si exagerat de scumpele Vale a Prahovei si Poiana Brasov.

Slovenia

Tara cu cea mai mare suprafata impadurita, raportat la dimensiune si numar de locuitori, dintre toate statele europene, Slovenia este un exemplu viu care demonstreaza ca se poate face atat protectia mediului ambiant la cel mai inalt nivel, cat si obtinerea de sume fabuloase de bani dintr-un turism extrem de bine pus la punct.

Statiunile sale montane si partiile de schi sunt situate la granitele cu Italia si Austria, oferind conditii incredibile pentru sporturile de iarna, partii intacte, facilitati ultra moderne, si preturi foarte mici pentru calitatea conditiilor de vacanta oferite. Privelisti de basm cu piscuri inzapezite, vai glaciare, lacuri alpine si paduri ramase neatinse de la inceputul timpurilor va asteapta aici.

Una dintre cele mai cautate statiuni pentru schiat este Kranjska Gora, situata in inima Alpilor Julieni. Alta locatie de neuitat este Bohinj, pe malul celui mai mare lac glaciar din Slovenia. Daca sunteti in zona, mergeti si in Planica: pe aceasta partie a fost stabilit recordul mondial la sarituri cu schiul. Trebuie retinut ca Slovenia are cea mai indelungata traditie in privinta schi-ului, dintre toate tarile central si est-europene. Cu sau fara traditii, fie si pentru linistea, relaxarea si frumusetea imprejurimilor, un sejur de iarna in Slovenia ramane un cadou inspirat pentru cei dragi.

Citeste articolul integral

Clientul nostru, stapanul nostru: cele mai extravagante pretentii la hotel

2010-11-29T14:50:00.001+02:00

In cazurile “fericite”, meseria de “concierge” se reduce pur si simplu la satisfacerea capriciilor miliardarilor. Pare un banc, dar intamplarile de mai jos nu numai ca au avut loc in realitate, dar au si fost consemnate intr-un articol aparut nu cu mult timp in urma, in prestigioasa revista Forbes.

Baiete, un Ferrari GTO!

Realitatea este ca, avand in vedere cantitatea de informatii disponibile online, oaspetii hotelurilor de lux (si nu numai) de-acum nu prea mai au nevoie sa apeleze la serviciile de concierge; de aceea probabil, atunci cand totusi o fac, cererile lor sunt dintre cele mai stranii si mai "personale".

Intr-o dimineata ca oricare alta, Thomas Wolfe, concierge la Fairmont Hotel din San Francisco, a fost sunat de unul dintre oaspetii hotelului, un miliardar elevetian, care i-a expus cu naturalete lista de doleante pentru ziua in curs: un frizer, o rezervare pentru cina la restaurantul Gary Danko, un bilet de avion pentru Zurich si o… Ferrari GTO. Nimic imposibil pentru un concierge versat: Wolfe, pe cat se pare obisnuit cu acest tip de exigente, nci macar n-a clipit, a cerut doar o mica lamurire: "De ce culoare sa fie, domnule? "Pe cat posibil una inchisa", ar fi raspuns pretentiosul client, precizand si ca n-are de gand sa cheltuiasca mai mult de 4 milioane de euro.

Raphael Pallais, un alt concierge din Plaza Hotel din New York, a fost si el pus in situatia de a procura niste tarantule vii pentru un oaspete al hotelului, care intentiona sa le ia acasa la plecare pentru a le frige la gratar si a le manca. Desigur, si Pallais s-a grabit sa indeplineasca dorinta clientului sau. "Un adevarat concierge trebuie sa fie capabil sa ramana impasibil si profesionist in orice situatie. Pentru noi nicio cerere nu este stranie, ne place mai degraba s-o definim drept originala", a explicat profesionistul care, la fel ca toti cei intervievati pentru articolul din Forbes, este membru in Asociatia internationala a concierge-ilor "Les Clefs d'Or". In situatia respectiva, el a rezolvat cererea apeland la Explorers Club din New York, un local specializat in bucatarie "exotica", de unde a primit coordonatele furnizorului de paianjeni.

Nevoi bestiale

Dupa cum marturisea, Maite Foriasky, receptioner la The Setai, un hotel din South Beach, Miami, nu va uita prea usor experienta de a trudi 24 de ore pentru a satisface cererea unui client: aceea de a-i fi expediat la Londra un tigru (cu doar doua zile de preaviz). Distinsul gentleman britanic era indragostit de o doamna din America, dispusa sa traverseze Atlanticul doar insotita de "pisoiul" ei preferat, povesteste Foriasky, care a avut prezenta de spirit de a cere ajutorul personalului specializat al Miami Metro Zoo.

Pe cat se pare, organizarea calatoriilor pentru animalele de companie este una dintre cererile cele mai raspandite in hotelurile de lux din lumea intreaga. De exemplu, un client din Orientul Mijlociu, un "obisnuit" al exclusivistului Brown's Hotel din Londra, i-a cerut lui Simon Thomas sa-i trimita pe adresa de-acasa 21 de cerbi, cadou pentru aniversarea majoratului fiicei sale.

"Toate acestea fac parte din munca noastra obisnuita", a marturisit si James Little, responsabil cu primirea clientilor la Peninsula Hotel din Beverly Hills. Intr-o ocazie, el a fost pus in situatia de a zbura el insusi la Londra pentru a o recupera pe Millie, catelusa unei cliente. Initial, doamna respectiva i-i solicitase lui Little sa-i inchirieze un jet privat pentru a asigura calatoria catelusei in conditii cat mai comode, dar ulterior s-a razgandit, considerand ca este mai sigur daca angajatul hotelului s-ar duce personal s-o aduca pe Millie. In cele din urma, Little a fost nevoit sa petreaca la Londra o intreaga saptamana, evident pe cheltuiala clientei, "pentru a-si cunoaste mai bine tovarasa de calatorie" inainte de a se sui cu ea in avion, bineinteles la clasa "Business".

Capriciile miliardarilor

Un client influent al hotelului Ritz-Carlton din Cancun a cerut sa vizioneze un film pe plaja; pana aici nimic iesit din comun, numai ca exista o problema: respectivul nu dorea ca nisipul sa i se lipeasca de talpi, asa incat, covoare persane, aduse din Mexico City, au fost intinse pe intrega portiune de plaja.

Raffaele Sorrentino, concierge la celebrul Adlon Kempinski din Berlino, isi aminteste de un seic care tocmai isi cumparase un Mercedes, dar i-a cerut sa-i returneze masina la Munchen pentru un "tunning", deoarece tocmai ce vazuse un model mai "cu mot", in garajul hotelului.

Acelasi Sorrentino si-a trimis unul dintre oamenii din subordine sa aduca iepurasul de plus al unei fetite care nu voia neam sa doarma fara iubitul ei "Snookie": un drum, dus-intors, de cinci ore.

Pretentii absurde, dar ce-i drept de multe ori si comice, potrivit unui alt articol recent aparut in Telegraph, care a dezvaluit o serie de pretentii ale clientilor lantului de hoteluri Best Western. Nu este usor, de exemplu, sa satisfaci exigentele membrilor "Tall Person's Club" (Clubul persoanelor inalte) din Marea Britanie, care atunci cand se deplaseaza "in corpore" au nevoie de un numar adecvat de paturi cu lungimea de minimum 2 metri si 20 de cm.... Tim Wade, seful biroului de marketing al lantului hotelier, admite ca n-a reusit s-o faca: daca patul este prea scurt, e prea scurt si gata. "Totusi, incercam intotdeauna sa ne multumim clientii, facem totul pentru a le indeplini dorintele, indiferent de cat de neobisnuite ar fi acestea".

Si nu toate pretentiile clientilor sunt imposibile (dar in acelasi timp rationale precum cea a patului cu lungimea adecvata); unele sunt doar ridicole, precum cea a unui grup de manageri, care a solicitat o sala privata pentru organizarea unui party si costume de nou-nascuti pentru toti participantii, sau de cererile de cursuri de reiki si de gimnastica pentru cainii.

Potrivit oficialilor Best Western, in ceea ce-i priveste, cererile cele mai neobisnuite vin de cele mai multe ori din partea companiilor, care isi organizeaza in mega-hoteluri conferintele si evenimentele de tot soiul. De exemplu, o companie producatoare de masini de taiat iarba a cerut personalului sa lase iarba din parcul hotelului netaiata timp de cateva zile, pentru a le permite clientilor s-o faca in timpul conferintei, cu noile modele de masini de tuns iarba; o alta firma a cerut sa-i fie organizate spectacole de circ pentru a-i distra pe angajatii veniti in team-building si a existat si una care a pretins ca toate mancarurile din meniul unei cine sa fie preparate cu ingrediente de culoare albastra.

Si nici nu este prima oara cand un lant hotelier decide sa dezvaluie pretentiile excentrice ale clientilor: anul trecut, grupul Great Hotels of the World (cinci stele) a publicat in "Courier Mail" o lista de cereri la fel de incredibile. De la "Ati putea sa-mi taiati patul?" a unui client care, lamentandu-se de inaltimea patului a cerut sa-i fie taiate picioarele (staff-ul hotelului a refuzat), la "As vrea sa-mi faceti trei gauri in cearceaf" a unui cantaret, si pana la exigenta unui client dintr-un hotel spaniol ca receptionerii sa "amuteasca" valurile marii, zgomotul facut de acestea fiind considerat de client "extrem de iritant".

Citeste articolul integral

20 de ritualuri bahice in lume

2010-11-26T10:19:00.001+02:00

Se pare ca fiecare cultura are propriile obiceiuri, festivaluri, bauturi traditionale si practici asociate cu alcoolul. Unele amuzante, altele sacre, destule ciudate: fiecare natie aduce pe masa un ritual diferit, bine intiparit in istoria patriei sale. Multe dintre aceste ritualuri sunt practicate pentru a-i aduce pe oameni laolalta si a cladi spiritul comunitatii pe temeiul savurarii bauturii preferate. Iata cateva dintre cele mai interesante ritualuri de consumat alcool din lume.

Thailanda - Galeata
Multi asociaza conceptul de "Galeata thailandeza" cu vreo bizara si frivola practica a turistilor excentrici care viziteaza tara asiatica in cautare de senzatii tari. In realitate, conceptul face referire la o traditie destul de colorata de consumare a alcoolului in Thailanda, prin amestecarea mai multor bauturi intr-o galetusa. "Galeata" este un ritual stravechi aparut in spiritul prieteniei dintre oameni diferiti. Astazi, propriu-zis, intr-o galetusa se amesteca peste 250 ml de whisky mekong, 150 ml de energizant, cola si foarte multa gheata. Apoi, mai multi consumatori isi infig paiele in amestecul bahic rezultat si degusta. Produsul nu este tipic caminului familial, thailandezii consumand mai ales in cluburi si baruri.

Vezi unde se da cea mai tare petrecere pe plaja din Thailanda!

Suedia - Snapsvisor
Ritualul denumit "snapsvisor" este foarte viu in Suedia. Acesta presupune asezonarea toasturilor in cadrul unui eveniment sau al unei adunari cu muzica traditionala de pahar, cantata chiar de meseni. Exista peste 2.000 de cantece traditionale suedeze de bautura, multe dintre ele transmise numai pe cale orala, din generatie in generatie. In asemenea cantece este invocata mai ales bunastarea iar, pentru a sublinia gloria snaps-ului, "cantaretul" trebuie sa ia contact cu el cat mai mult.

Germania - Oktoberfest
Acest festival de 16 zile tinut anual, traditional in Munchen, la sfarsitul lunii septembrie si la inceputul lunii octombrie este, probabil, cel mai cunoscut festival modern al carui laimotiv este consumul de alcool. Si este vorba despre un ritual ale carui origini le gasim cu peste 200 de ani in trecut, evenimentul avand, originar, rolul de a comemora uniunea Regelui Ludovic I cu Printesa Theresa. De atunci, festivalul a crescut in importanta si amploare, participantii sai moderni adunandu-se in numar urias, de sute de mii si chiar milioane de oameni. Desi scopul initial al ritualului s-a pierdut cu totul, cativa traditionalisti germani isi mai amintesc inca si celebreaza Oktoberfest-ul pentru ceea era initial menit.

Citeste aici si despre delicioasa bere manastireasca!

Rusia - Zeama de castraveti
Rusul obisnuit consuma cel putin o sticla de vodka pe saptamana. Vodka este, in Rusia, emblema si comoara nationala. Bauturile alcoolice amestecate sunt considerate slabe, injositoare si chiar insultatoare, atunci cand sunt oferite ca atentie, in cazul unei vizite sau la o petrecere de rusi. In Rusia exista multe ritualuri asociate consumului de vodka; intre acestea se numara obiceiul prizarii firimiturilor de paine de secara, inaintea ingerarii unui gat de bautura spirtoasa, precum si conceptia ca, odata desfacuta, o sticla de vodka trebuie terminata. Totusi, unul dintre cele mai interesante ritualuri rusesti asociate consumului de vodka presupune ingerarea concomitenta de zeama de castraveti, pentru a preveni starea de mahmureala ulterioara desfatarii cu alcool.

Descopera Rusia in 10 ipostaze de neuitat!

Republica Ceha - Absinth
Absinth-ul este o bautura traditionala foarte apreciata in Republica Ceha. Ritualic, el nu se consuma ca atare, ci in urma unui proces care variaza, atat in functie de regiune geografica, cat si de pricepere sau gust. Totusi, in majoritatea retetelor o lingurita speciala, perforata, se aseaza deasupra unui pahar, iar absinthul se toarna in recipient peste un cub de zahar pozitionat in lingurita. Apoi, zaharul se flambeaza si se asteapta caramelizarea lui; in unele situatii se asteapta chiar lichefierea si scurgerea zaharului in paharul umplut o treime sau pe jumatate cu absinth, dupa care se amesteca. In final, se adauga apa rece, pana sus sau dupa preferinte, se amesteca iar si se consuma. Multe mituri si legente urbane sunt asociate cu aceasa bautura, majoritatea perpetuate de tineri teribilisti si gresit informati. In istorie, absinth-ul a fost consumat regulat de artisti faimosi, ale caror opere au adancit misterul de care este invaluita "Zana Verde", asa cum mai este cunoscuta aceasta bautura.

Vezi cum arata bizara biserica din oase de om din Cehia!

Franta - Vinul ca liant
Ritualic, francezii consuma vin la masa. Si intre mese. Si cand fumeaza. Si in timp ce socializeaza. Dar, spre deosebire de omologii lor americani, telul urmarit nu este acela de a consuma cantitati cat mai mari cu putinta, ci de a obtine un melanj agreabil prin contopirea bauturii cu o companie sau cu o activitate. De asemenea, in Franta vinul este un simbol al statutului. Calitatea, pretul si varietatea vinului pe care il bea o persoana dau dimensiunea caracterului si a pozitiei sociale a acesteia.

Intreprinde o inedita calatorie olfactiva in jurul Frantei!

China - Gan-Bei
In traduce "pahar uscat", Gan-Bei implica toastul cu toti cei prezenti la o masa, precum si consumarea baturii din pahar de catre toti cei care iau parte la gest, in semn de respect fata de grupul care le tine companie. Toastul in sine reprezinta stima pe care o persoana o poarta grupului in care se afla, refuzul de a bea fiind interpretat ca o lipsa de respect la adresa gazdei si a intregului grup. Dupa ciocnirea paharelor toata lumea trebuie sa isi termine continutul bahic si sa intoarca recipientele cu gura in jos pentru a demonstra ca nu a mai ramas nimic in ele. Ispravirea dintr-o singura inghititura a bauturii simbolizeaza indrazneala si tarie de caracter.

Italia - Strugurata
"Cand esti in Roma, fa ce fac romanii". Si bea grappa (un fel de strugurata)! Grappa este alegerea italienilor ca bautura alcoolica digestiva succesiva cinei. Obtinuta din tescovina (pielita strugurilor si resturile ramase in urma procesului de fabricare a vinului), aceasta bautura dulce este apreciata atat de italieni, cat si de straini deopotriva. Popularitatea sa a sporit atat de mult incat a devenit recent o marca protejata de Uniunea Europeana.

Vezi aici care sunt cele 10 atractii ale orasului Roma!

Irlanda - Cultura pub
In Irlanda cultura pub nu este ceea ce irlandezii fac ocazional, ci un mod de viata in sine. Multe pub-uri irlandeze sunt, de fapt, sufragerii in care se intampla sa existe baruri si o buna selectie de bauturi spirtoase. Majoritatea irlandezilor au localul lor favorit in care sa se imbete, beneficiind, in general, de muzica live gratuita si de bere la discretie. In plus, ori de cate ori un eveniment sportiv are loc si implica in vreun fel Irlanda, pub-urile se umplu pana la refuz cu localnici care isi ovationeaza nestingheriti echipa printre vapori bahici.

Frumos, dar neiubit! Cin' sa fie?

Australia - Dusca de la sase
Dusca de la ora sase si-a capatat numele dupa obiceiul inchiderii la ora sase dupa-amiaza a barurilor de hoteluri, practica frecventa de-a lungul secolului XX. Aceasta ora diurna de "pus lacatul" a fost stablita in incercarea stimularii unui caracter public moral si pentru a-i indemna pe barbatil sa ajunga mai devreme acasa la sotiile lor. Rezultatul obtinut a fost insa acela ca barbatii se concentrau ca pe parcursul unei singure ore, intre 17 si 18, sa bea cat de mult alcool reuseau, pentru a se imbata bine in timpul scurt avut la dispozitie. Abia pe la finele anilor '60 ora de inchidere a barurilor a fost impinsa ceva mai tarziu, in Australia.

SUA - Vacanta de primavara
Prolifica "vacanta de primavara" consta in migrarea multor elevi de liceu si studenti, pe parcursul intregii saptamani din luna martie in care nu fac scoala, catre destinatii din Mexic si Florida, cu scopul de a se distra si a consuma foarte mult alcool. In mod specific, Cabo San Lucas, Cancun si Daytona Beach au devenit marci inregistrate pentru zeci de mii de tineri care se dezbraca de inhibitii si responsabilitati in aceste locuri unde nu sunt supravegheati de parinti sau profesori. Inainte ca chiolhanurile sa devina laitmotivul vacantelor de primavara, evadarea din regiunile mai reci ale nordului era principalul motiv de a migra spre sud.

Vezi care sunt cele 10 diferente intre Europa si SUA!

Finlanda - Caldura
In Finlanda, consumul de alcool nu este o activitate exclusiv hedonista, ci si o necesitate. In timpul lungilor luni de iarna, vremea deprimanta si absenta activitatilor de amuzament sunt un motiv intemeiat pentru ca cetatenii acestei tari sa bea cantitati inimaginabile de alcool, astfel incat sa combata plictiseala si gerul. Sau, folosind cuvintele unui localnic, "... nu prea e nimic altceva de facut, decat sa stai intr-un bar comod si sa bei pahar dupa pahar, atunci cand afara vantul arctic iti ingheata oasele si, pe durata mai multor luni de zile, abia intrezaresti lumina zilei".

Japonia - Consumul comunal
In Japonia, traditia impune ca, intr-un grup de meseni, nimeni sa nu isi toarne singur bautura in pahar. Daca cineva face acest lucru, se poate considera oaia neagra a adunarii pe intreaga ei durata. Motivul din spatele acestui ritual este promovarea unui simt al comunitatii si parteneriatului in cadrul intalnirii. Ritualul este acela ca fiecare participant sa serveasca toate celelalte persoane pana la sfarsitul evenimentului. Numarul de participanti nu are importanta.

Grecia - Ouzo
Ouzo este o bautura alcoolica servita in mod obisnuit ca aperitiv (pentru a stimula apetitul inaintea unei mese), dar si ca digestiv (bauta dupa masa pentru a stimula digestia), atat dupa programul de lucru, cat si la petreceri si evenimente. Ouzo este servit, mai ales, la ocaziile speciale si la "ouzerii" (locuri traditionale de adunare a oamenilor, raspandite in toate localitatile din Grecia). Aceasta bautura a devenit licoarea bahica ritualica a grecilor la nunti, aniversari, botezuri si chiar inmormantari.

Vezi cum arata fabuloasa Meteora, cu un pas mai aproape de ingeri!

Anglia - Bautul in sesiuni
Consumul de alcool in sesiuni din Anglia se concentreaza pe aspectul comunitar al bautului, mai degraba decat pe cantitatea consumata. Prin sesiunile bahice, telul este acela de a bea o varietate de bauturi alcoolice cu alcoolemie scazuta, astfel incat sa poata fi consumate pe toata durata noptii fara a determina efectele unei supra-intoxicari. Asemenea sesiuni au loc, tipic, la adunari familiale, in pub-uri si cu ocazia diferitelor evenimente sociale relaxate.

Norvegia - Russ
Ceremonia tipica de absolvire a liceului din Norvegia nu implica adunari familiare sau petreceri nocturne gazduite de institutia de invatamant. Evenimentul se rezuma la consum masiv de alcool de catre absolventi imbracati in combinezoane specifice, vreme de 17 zile consecutive. Abia dupa finalul ceremoniei "Russ", tinerii au dreptul sa se numeasca "stundeti" si sa isi indeparteze vesmitele purtate neintrerupt si nespalate vreme de peste 2 saptamani. Ritualul isi are originile in anii 1700, atunci cand datina cerea ca studentii sa poarte coarne pe cap in perioada cuprinsa intre momentul sustinerii examenelor de admitere la o universitate si momentul aflarii rezultatelor.

Spania - Patxaran
Patxaranul este un lichior din porumb originar din Tara Bascilor, regiune situata in nordul Spaniei. Se consuma, in general, la sfarsitul unei mese, sustine digestia si o sanatate puternica. Spaniolii au inceput sa produca (si sa bea) Patxaran inca din anii 1820, reusind, de atunci, sa obtina aprecierea intregii lumi pentru dulceata acestei bauturi. S-au luat masuri pentru a asigura dainuirea productiei de Patxaran in Navarre, acolo unde aceasta isi are originile.

Argentina - Aguardiente
Cunoscuta si sub denumirea de "Cana" sau "apa incandescenta", alocata in general bauturilor latine alcoolice cu 29 pana la 60 de grade tarie, in Argentina, aceasta bautura, similara cognacului, reprezinta una dintre cele mai populare si traditionaliste licori ale tarii. Pana pe 21 iunie in fiecare an, argentinienii amesteca Aguardiente cu virnant, care se presupune ca ar ajuta la intarirea sanatatii, prevenind imbolnavirea. Dupa data de 21 iunie, bautura se consuma simpla, pana la sfarsitul anului.

Descopera aici bizara lume a sporturilor traditionale si vezi cu ce se lauda argentinienii!

Brazilia - Cachaca
A treia cea mai populara bautura alcoolica din lume, Cachaca a "zburat sub radar", dincolo de granitele Braziliei, in mai toata lumea. Mai putin de 1% din productia de Cachaca este, insa, exportata. Totusi, in interiorul Braziliei este unul dintre cele mai frenetic adorate tipuri de lichioruri disponibile. Cine poate intra in posesia unei astfel de sticle, sa se astepte la un gust asemanator cu cel de rom, dar mai intens si mai complex. Traditional, aceata bautura se consuma la evenimente, la petreceri si in baruri.

Citeste aici despre cele mai mari 10 rivalitati din lumea fotbalului!

Canada - Seara de hochei
Canadienii iau foarte in serios hochei-ul, asa cum fac si cu berea. Si, de ficare data cand acest lucru este posibil, le iau pe ambele in serios simultan. Hochei-ul este cel mai popular sport canadian si adesea jocurile de hochei sunt asociate cu betiile crunte. Fie ca se afla la un bar, la un meci sau acasa, canadieni considera impreunarea consumului de alcool cu sportul pe gheata o adevarate necesitate si o voluptate.

Citeste articolul integral

Castelele de neuitat ale Spaniei

2010-11-25T10:14:00.001+02:00

Nu demult, notiunea suprema de bogatie si bun gust se rezuma la o singura expresie revelatoare: “Are castel in Spania!”. Astazi, situatia nu este cu mult schimbata. Istoria turbulenta a regatului spaniol a dus la construirea a peste 2.500 de castele si fortificatii militare. Castele maure, spaniole, castele in munti, castele in campie, castele pe tarmul marii... Astazi, cele mai multe castele sunt perfect restaurate de specialisti, oferind imagini romantice la linia orizontului scaldata in soarele iberic. Este foarte dificil sa alegi cel mai frumos castel; va invitam pe voi sa faceti asta, votand in sondajul de la sfarsitul articolului, dupa ce veti parcurge textul.

Castelul Loarre
In inima tinuturilor viilor din Somontano, la mica distanta de Huesca, troneaza silueta aproape mistica a castelului Loarre. Complexul arhitectural care include si castelul dateaza din secolul 11 si face parte din lista monumentelor protejate UNESCO. A fost construit de catre regele Sancho el Mayor, cand acesta a cucerit inprejurimile, aflate pe atunci sub dominatie maura. Arhitectura castelului circumscrie elemente lombarde si mozarabe. In anul 1095, regele Pedro I de Aragon si Navarra, a donat castelul manastirii regale din Montearagon. Castelul si cele opt turnuri de aparare, au fost restaurate in doua mari etape, care au avut loc in anii 1913, respectiv 1970.

Castelul Tossa de Mar
Deasupra plajei care margineste oraselul pescaresc cu acelasi nume, acest castel fortificat beneficiaza, probabil, de una dintre cele mai bune locatii din Spania: Tossa de Mar este situat pe celebra Costa Brava, perla turismului spaniol. Apropierea, in egala masura, de semetii Munti Pirinei si albastrul Mediteranei, totul sadit intr-o ambianta catalana clasica, face ca Tossa de Mar sa fie un obiectiv cautat tot timpul anului de amatorii de frumos si spectaculos. Daca adaugam si proximitatea podgoriilor Emporda, intelegem de ce o casa din zona costa de 2-3 ori mai mult decat una similara din alte regiuni ale Spaniei. Castelul a ajuns in atentia lumii dupa ce, in anii'50 ai secolului trecut, actrita Ava Gardner a filmat aici doua capodopere ale filmului clasic: Pandora si Flyng Dutchman. Sfat de calatorie: vizitati-l in afara perioadei estivale, iunie-septembrie, atunci cand hoardele de turisti s-au carabanit pe la casele lor, iar vremea nu mai este torida. Inca ceva: Tossa de Mar este primul oras din Spania si din lume, care s-a declarat, in anul 1989, Oras Anti-Corrida!

Castelul Alarcon
Acesta fortareata araba din provincia Cuenca, care dateaza din secolul 8, detine intre zidurile sale, secole de istorie zbuciumata si mistere inca negraite. In anul 1177, Ferren Martinez de Ceballos a condus ostile crestine care au capturat Alarcon, pe atunci o importanta fortareata a dinastiei maure a Almohazilor. In urma unui acces de recunostinta, regele Alfonso al VII-lea de Castilla, l-a improprietarit pe Ferren Martinez cu cetatea proaspat cucerita, denumindu-l Alarcon, in amintirea vitejei sale. Numele a fost purtat timp de secole de catre descendentii sai, celebru fiind dramaturgul de secol 16, Juan Ruiz de Alarcon. In buna traditie a majoritatii castelelor spaniole, Alarcon este asezat in apropierea unei podgorii. Vinurile marca Pago Vicario sunt printre cele mai apreciate din regiunea viticola La Mancha. Alarcon mai detine un record de invidiat. Fiind printre cele mai reprezentative castele din La Mancha, se crede ca este insusi castelul in jurul caruia a "gravitat" Don Quijote, eroul capodoperei lui Cervantes.

Castelul Olite
Considerat de multi experti in domeniu ca fiind cel mai impunator edificiu medieval din nordul Spaniei, castelul din Olite a fost construit de regii din Navara, undeva in intervalul de timp dintre secolele 13-15. Castelul a servit drept resedinta pentru regele Charles III. In timp, cladirea si-a abandonat destiantia militara, devenind palat. Olite este situat la congruenta a doua mari regiuni viticole spaniole, Ochoa si La Rioja. Castelul a trecut si prin momente dificile, culminand cu un eveniment de arme din perioada Razboiului Peninsular, cand a fost incendiat. La inceputul secolului trecut, s-au demarat primele lucrari de restaurare integrala. Astazi, castelul arata atat de spectaculos incat a fost ales sediu principal al Parador Nacional de Turismo.

Castelul Coca
La doar 50 kilometri de capitala Segoviei si la 60 km de Valladolid, in provincia autonoma Castillia y Leon, ne intalnim cu castelul de la Coca. Cu toate ca stravechiul oras Cauca a fost fondat de romani inca din Antichitate, castelul de aici a fost ridicat tocmai in secolul 14 d.Hr. Inca din anul 1453, cand constructia a fost incheiata, castelul a servit drept resedinta oficiala a Casei de Alba, o importanta dinastie nobiliara spaniola. Astazi, rolul sau este unul turistic, fiind adaugat pe lista monumentelor istorice de maxima importanta, inca din anul 1931.

Castelul Ponferrada
Considerat de multi turisti ca fiind cel mai frumos castel de pe intregul traseu al celebrului Pelerinaj de la Compostella, Ponferrada (in traducere Portile de Fier), are parte si el de o binemeritata podgorie, pe nume Bierzo. In vremurile stravechi, de dinaintea ocupatiei romane, intreaga regiune a fost populata de catre triburile asturienilor, o populatie hispano-celto-galiciana. Insa, castelul de aici a fost ridicat in onoarea cavalerilor templieri. Denumit Castilio de los Templarios, fortificatia a fost fost donata ordinului Templierilor, in anul 1178, de catre regele Ferdinand II de Leon. Celebrii cavaleri s-au erijat in acele vremuri in aparatori ai pelerinilor care treceau prin tinutul El Berzo, de-a lungul drumului lor spre Santiago de Compostella. Astazi, edificiul este cel mai cautat obiectiv turistic din intreaga regiune Leon.

Castelul La Mota
In provincia Valladolid gasim castelul spaniol cu arhitectura cea mai apropiata curentului gotic. Cladirea a intrat sub protectia statului spaniol, inca din anul 1904, prin actul Bien de Inters Cultural. Castelul La Mota a fost construit in anul 1080, pe post de avanpost in fata maurilor. A fost cucerit pe calea armelor o singura data: se intampla in anul 1345, cand portile castelului au cazut in fata lui Enrique de Trastamara. In urma bataliei de la Olameido, din anul 1445, La Mota a intrat pentru totdeauna in randul posesiunilor monarhiei castiliene. Castelul a servit si drept inchisoare pentru multe personaje celebre, intre care se ramarca Cesare Borgia si Hernando Pizzaro. Astazi, este unul dintre cele mai cautate castele din Spania, portile sale ramanand deschise in fata milioanelor de vizitatori care-i calca pragul anual. Cum era sa uit... La Mota troneaza in mijlocul regiunilor viticole Rueda si Ribera del Duero!

Castelul Xativa
Orasul Xativa, situat din apropierea Valenciei, are in imprejurimile sale un stravechi castel asezat de-a lungul drumului Via Augusta, care lega Cartagina de Roma, traversand Hispania. In anul 1092, castelul a intrat in posesia dinastiei maure a Almoravizilor, unde a ramas pana in 1145, cand o revolta locala i-a izgonit pe acestia. Castelul cade apoi in mainile dinastiei rivale a Almohazilor, iar in 1244, este cucerit definitiv de crestini, prin persoana regelui James di Aragon. Astazi, a fost restaurat si este deschis turismului.

Castelul Gallifa
Castelul din Gallifa troneaza asupra satului cu acelasi nume din Catalonia. Situat pe o colina inalta de 600 metri, constructia este o fortificatie care, in trecutul sau indepartat, a avut si rol de inchisoare. Prima atestare a cetatii vine din anul 999 dupa Hristos. Aici s-au casatorit, in anul 1060, Ramon, fiul lui Adlatrudis, si Rodlendis. Castelul a avut rol de fortareata, pana in secolul 16, cand a devenit azil de saraci. In incinta sa, se poate admira magnifica biserica Santa Maria del Castell, construita in stil arhitectural romanesc. Caz unic intre castelele lumii, cel de la Gallifa este considerat un sanctuar ecologic: in anul 1985, Joseph Dalmau, preotul din Gallifa, a consacrat castelul unei imagini a Fecioarei sub numele de Madre de Deu de l'Ecologie (Maica Domnului a Ecologiei). Dupa restaurarea cladirilor, locul a fost transformat intr-un spatiu de protectie a naturii, dupa principiile crestinismului romano-catolic.

Castelul Alcazar
Pe stancile aspre din apropierea orasului Segovia, deasupra confluentei raurilor Eresma si Clamores, se ridica, probabil, cel mai impunator castel din Spania. Alcazar, caci acesta-i este numele, a fost construit, initial, cu rol de fortareata, dar a servit si drept palat regal, inchisoare, Colegiu Regal de Artilerie si academie militara. A fost ridicat de arabii mauri, in anul 1120, dar destinul a vrut ca, la doar 32 de ani de la desavarsirea edificiului, sa cada in mainile armatelor crestine conduse de regele Alfonso IV de Castilla. De-a lungul intregului Ev Mediu, a fost una dintre resedintele favorite ale monarhilor spanioli. Aici este locul unde cele doua personaje legendare ale istoriei spaniole, Ferdinand de Aragon si Isabela de Castilla, s-au intalnit pentru prima data, jurandu-si credinta unul altuia. Mai recent, tot aici s-au casatorit regele Spaniei Felipe cu cea de-a doua sotie, printesa Anna de Austria. Locul in sine este fabulos: daca iti place istoria sau daca esti pasionat de arme medievale, viziteaza Sala de Arme, unde poti gasi numeroase arme albe si armuri. Pentru o experienta de neuitat, urca cele 150 de trepte pana in cel mai inalt turn. Iarna, aici se serveste un excelent purcel de lapte la cuptor, in compania un vin rosu local far' de pereche.

Citeste articolul integral

TOP 10 vacante de vis in America Latina

2010-11-23T10:59:00.000+02:00

America Latina nu este tocmai destinatia predilecta de vacanta a turistilor. Cele doua motive care stau la baza acestui fapt sunt necunoasterea frumusetilor unice din sudul continentului american, dar si zvonurile referitoare la nivelul ridicat al infractionalitatii de prin aceste locuri. Daca in cazul sigurantei, situatia este discutabila, in ceea ce priveste ofertele de vacanta si posibilitatile exotice propuse vizitatorilor de America Latina, toata lumea ar trebui sa isi faca timp pentru o documentare riguroasa, care – garantat – va destrama orice urma de ezitare.

Regiunea Peten, Guatemala
Imbarcati-va intr-una dintre cursele aeriene internationale directe spre Flores, pentru a explora aceasta regiune magnifica. De la strazile pavate cu bolovani ale Floresului colonial, pana la impozantele ruine mayase din Tikal, Peten ofera o alternativa accesibila si sigura pentru toti vizitatorii Guatemalei. In zilele caniculare de vara, se pot face bai revigorante in apele clare ale Lacului Peten Itza sau drumetii spre si prin pesterile Ak'tun Kan. Ca un amanunt picant al vacantei, asigurati-va ca incercarti un strop din minunata salsa chiliana Habanero, specialitate locala.

Vezi care, alaturi de Tikal, sunt cele mai fascinante ruine ale lumii!

Salar de Uyuni, Bolivia
Cel mai mare desert de sare din lume se afla in Bolivia si ofera unul dintre cele mai inedite peisaje ale Pamantului, precum si un spectacol unic. Salar de Uyuni acopera o suprafata totala de 12.000 de kilometri patrati, iar stratul de sare din centrul acestei intinderi atinge o grosime de peste 10 metri, situatie ce conduce la crearea unei efect de tundra salina. In sezonul estival, platourile de sare sunt complet netede si uscate, dar in sezonul umed, desertul se acopera de un strat subtire de apa, prin care se poate insa merge cu masina. Merita, deci, inchirierea, pe durata unei vacante, a unui vehicul de teren pentru explorarea imprejurililor si mai ales cazarea la un hotel complet facut din sare. Cei mai multi dintre noi, in mod cert, nu vom merge vreodata pe Luna dar, la Uyuni, ne vom putea considera destul de aproape de aceasta experienta.

Descopera cele 7 minuni geologice ale celor 7 continente, printre care se afla si Desertul de Sare din Bolivia!

Bocas del Toro, Panama
Pentru cei care sunt mai retrasi si detesta hoardele de turisti tipice unor destinatii exotice precum Costa Rica, sau prefera, pur si simplu, o vacanta mai linistita si izolata, Panama s-ar putea dovedi alternativa ideala. Bocas del Toro este un mic arhipelag de langa coasta vestica a acestei tari sud-americane. Izolata si cu un acces dificil chiar si astazi, regiunea a permis culturilor indigene si vest-africane sa infloreasca aici de-a lungul secolelor. Limbile engleza si creola se aud, de obicei, mai des aici decat spaniola. Pentru o evadare in liniste, plaja cunoscuta sub denumirea de Red Frog este o optiune foarte potrivita, la fel cum sunt si sedintele de snorkeling pe langa recifuri. Un singur avertisment: locul creaza dependenta si o zabovire prea indelungata s-ar putea transforma in mutare definitiva.

Descopera o serie de calatorii nebunesti in era moderna!

Jalisco, Mexic
Cei mai multi turisti vin aici pentru plajele din Puerto Vallarta, a caror frumusete este incontestabila. Dar daca plajele nu sunt neaparat prioritatea numarul unu pentru voi, atunci centrul istoric Gadalajara, pe langa cladiri impresionante si muzee, va ofera bucate, bauturi si muzica traditionale - Vechiul Mexic in cea mai pura forma a sa. Nici turul distileriei Jose Cuervo, in cadrul caruia se fac degustari gratuite, nu este de neglijat. De asemenea, la Jalisco, se pot vizita plaje destul de libere, precum Barra de Navidad, La Manzanilla si San Patricio.

Vezi aici care sunt cele mai frumoase plaje din lume!

Rio de Janeiro, Brazilia
Fondat in secolul al XVI-lea ca fortificatie impotriva piratilor francezi care pradau rutele comerciale portugheze, Rio a devenit, in timp, unul dintre acele locuri ale caror simple denumiri sunt imediat asociate cu nopti tropicale de vis, ritmuri latine senzuale si femei frumoase. Ceea ce Rio de Janeiro chiar reprezinta, in buna masura. Experiente unice si trasaturi emblematice pentru acest loc sunt atmosfera din timpul Carnavalului organizat anual in "cidade maravilhosa" (orasul magnific), dimpreuna cu plajele Impanema si Copacabana si cu zborul panoramic, efectuat cu elicopterul in jurul Muntelui Sugarloaf. Toate merita din plina atentia turistilor. Din nefericire, Rio are o reputatie patata de crime si infractiuni de tot felul. Vizitatorii ar trebui, asadar, sa fie precauti, atunci cand viziteaza orasul, dar nu ar trebui nici ca acest renume raufamat sa ii impiedice sa mearga la Rio.

Afla de ce Rio se gaseste pe pozitia 1 in top 10 destinatii ideale pentru Revelion!

Torres del Paine, Chile
In varful sudic al Lumii Noi, in Patagonia Chiliana, se intinde Parcul National Torres del Paine. O vizita aici i-ar putea lasa pe turisti cu impresia ca au ajuns la capatul Pamantului si ca, daca ar fi suficient de nebuni sa faca un pas mai departe, s-ar prabusi intr-un abis infinit. Parcul natural este "casa" mai multor lacuri, ghetari, munti si dealuri. Zona e, cu certitudine, un obiectiv de vizitat pentru amatorii activitatilor de exterior si in natura, dar ofera si altceva, nu tocmai usor de descris intr-o brosura turistica. Undeva, intre linistea caracteristica ce pluteste in aer, rocile semete inconjurate de ceata si zapada, si marsul etern si inexorabil al ghetii glaciare, calatorul va experimenta impresia ca este martor la insasi zorii creatiei - sentiment, cu siguranta, unic si extraordinar.

Descopera cu ce locatie a intrat Chile in top 10 cele mai izolate locuri de pe Pamant!

Buenos Aires, Argentina
Tango, Madonna si nazisti ascunsi: acestea sunt elementele aflate in campul general de cunoastere al celor mai multi oameni cu privire la imensa metropola argentiniana. Nemailuand in calcul pregnantul aer european al locului, Buenos Aires este convenabil, financiar vorbind, are restaurante de clasa mondiala, viata de noapte trepidanta, vinuri bune si arta rafinata. Se gasesc, aici, scene uriase, pe care se canta muzica rock si hip-hop, o industrie de moda renumita la scara internationala si o majora diversitate culturala nascuta din faptul ca orasul este capitala unei natiuni de imigranti. In plus, spre Buenos Aires se poate zbura direct, din SUA, Europa si Australia, la preturi rezonabile.

Descopera de ce Argentina se afla in top 10 destinatii internationale hippie!

Insulele Galapagos, Ecuador
Arhipelagul Galapagos a fost revendicat de Republica Ecuador in 1832. Trei ani mai tarziu, renumitul Charles Darwin vizita insulele si avea sa puna bazele celebrei si controversatei Teorii Evolutioniste, care a triumfat si starnit controverse, pana in zilele noastre. Pentru oricine va merge in Galapagos, va fi usor de inteles motivul pentru care omul de stiinta a selectat acest loc. Broaste testoase uriase, lei de mare, pinguini, albatrosi si nenumarate alte specii rareori vazute in alta parte pot fi observate in libertate, in lantul relativ mic de 19 insulite. Se recompanda programarea si organizarea cu atentie sporita a vacanetei aici, deoarece biosfera delicata a locului impune restrictii justificabil de severe.

Citeste pe larg despre Galapagos, o minune pe cale de disparitie!

Parcul National Jau, Brazilia
Amazonia. Vasta, dincolo de cuprindere, izolata si tragic de delicata. Acoperind Brazilia, Columbia, Ecuador, Venezuela, Bolivia, Peru, Surinam, Guyana si Guiana Franceza, selva amazoniana reprezinta una dintre ultimele frontiere ale naturii salbatice in toata splendoarea ei... si dispare cu repeziciune. Exista multe puncte de acces in regiune, iar unul dintre cele mai bune se afla langa Manaus, in statul brazilian Amazonas. De aici, se urmeaza o linie dreapta de 200 de kilometri pana in Parcul National Jau, inscris in Patrimoniul Mondial Unesco. Tropical, constant umed si camin al numeroase specii de delfini, pesti, pasari, crocodili, testoase, maimute, jaguari, tapiri si insecte, parcul poate fi explorat pe apa, cu barca, de catre aventurieri sau pe jos - pentru "sinucigasi". Turistul poate adormi intr-un hamac, inconjurat de chemarea salbaticiei, fiind recunoscator ca a avut onoarea de a privi splendoarea acestei minunate comori ecologice inainte de a fi disparut definitiv.

Descopera povestea lui Ed Stafford - singurul om care a calatorit de-a lungul Amazonului!

Machu Picchu, Peru
Imperiul Inca a fost, candva, stapanul suprem al neospitalierii munti peruani. Remarcabil, incasii au construit orase in intregime din piatra fara ajutorul cimentului si au realizat retele complexe de drumuri de-a lungul coamei Anzilor, drumuri inca practicabile si astazi. Cel mai faimos dintre acestea este Camino del Inca, sau Traseul Incas. Se recomanda angajarea unui ghid pentru a intreprinde o calatorie de patru zile din Cuzco spre Machu Picchu, candva o mareata fortareata incasa. Daca altitudinea devine o problema pentru turisti, acestia pot mesteca niste frunze de coca (da, aici este legala si nu, nu este tocmai cocaina), in timp ce se desfata cu unele dintre cele mai uluitoare panoramle pe care le are de oferit Emisfera Vestica. Trecerea prin Poarta Soarelul, in timp ce ceata diminetii se ridica incet peste orasul antic, cu mult inainte de sosirea autocarelor din Cuzco, poate da sentimentul ca Machu Picchu a asteptat acolo, sute de ani, special venirea ta, calatorule.

Citeste articolul integral

Un român la Saint Tropez

2010-11-22T10:12:00.001+02:00

Nu cu mult timp in urma, toamna aceasta, am avut ocazia sa ajung in celebra statiune de pe Riviera Franceza, Saint Tropez. Copil fiind, pentru mine, oraselul de la Mediterana avea doar doua semnificatii: locul unde Luis de Funes a facut un film de pomina pentru toate generatiile, alaturi de orasul de suflet al celei mai mari dive a cinema-ului francez, Brigitte Bardot. Ajuns, la maturitate, in cochetul si exclusivistul port, am vazut ca Saint Tropez inseamna si ofera mult mai mult decat atat!

In acest articol:: Sfantul; Orasul; Portul; Strazile

Sfantul

Una dintre primele informatii interesante cu care ne-a "bombardat" ghida locului a fost despre denumirea oraselului (intrucat, la nici 6.000 de locuitori, nici nu poate fi numit altfel). Mandra de ascendenta ei occitana, simpatica ghida tinea cu tot dinadinsul sa pronunte Sant Torpetz, asa cum se spune in aceasta limba, inca vorbita in sudul insorit al Frantei. Oraselul de lux este situat pe celebra Riviera Franceza la fix 104 kilometri de Marsilia, in departamentul Var al regiunii Provence-Alpes-Cote d'Azur.

Astazi, Saint Tropez este faimos prin varietatea celebritatilor si bogatasilor care l-au ales drept resedinta. Inca de la sfarsitul secolului XIX, oraselul a fost destinat drept unul dintre locurile de etalare a bogatiei, clasei si fastului aristocratiei europene. Mai tarziu, inainte ca Saint Tropezul sa fie popularizat in toata lumea de Brigitte Bardot si Luis de Funes, cele doua simboluri antagoniste ale cinematografiei franceze, oraselul a jucat un rol important, dar cvasinecunoscut astazi, in eliberarea sudului Frantei de sub dominatia nazista. Gloria urma sa vina dupa incheierea celui de-al doilea Razboi Mondial, cand Saint Tropez a devenit o destinatie de vara favorita a artistilor din noul val al cinematografiei franceze, precum si loc de nastere al muzicii Ye-ye.

Numele orasului deriva de la un sfant crestin, martirizat pentru credinta sa de catre imparatul roman Nero. Nascut in Pisa, Caius Silvius Torpetius a fost convertit la crestinism de insusi Sfantul Pavel, personajul biblic Saul din Tars. Fost gladiator si razboinic, Torpetius ajunge, gratiei abilitatilor sale martiale, garda personala a imparatului Nero. Cucerit de noua religie, Torpetius (sau Torpes) se declara crestin. Pentru acest eveniment, isi alege o ocazie cum nu se putea mai nepotrivita. In miezul unei ceremonii in care Nero decreteaza ca zeita Diana este creatoarea Universului, fidelul sau pretorian anunta curajos ca este crestin, iar zeii Romei nu sunt decat niste minciuni.

Nebunul Nero tinea totusi la viteazul sau gardian si nu se indura sa il ucida pe loc, dupa cum facea cu orice crestin care-i cadea in mana. Totusi, dupa mai multe incercari de a-l refideliza fata de zeii romani, imparatul ii porunceste sa renunte la Iisus, dar Torpes refuza. Nero isi pierde cumpatul si ordona decapitarea soldatului. Capul lui Torpetius este aruncat in raul Arno, dar furia lui Nero nu se domoleste, acesta dorind si sa profaneze trupul fostului sau om de incredere. Astfel, ordona ca trupul decapitat sa fie asezat intr-o barca putrezita, care este lasata sa alunece pe valurile Mediteranei. In barca sunt pusi un cocos si un caine, care ar fi trebuit sa se hraneasca din cadavrul bravului crestin.

Barca a plutit in deriva pe Marea Ligurica, pana cand a esuat pe tarmul unde astazi se afla cimitirul marinarilor din Saint Tropez (in prezent, pe plaja exista un monument care marcheaza locul). O femeie, pe numele ei Celerina, a avut un vis in care i se arata braca. Vocea din vis a decretat ca trupul apartine unui sfant martir si trebuie ingropat asa cum se cuvine. Cand Celerina a ajuns la tarm, trupul era neatins de cele doua dobitoace, cocosul si cainele preferand sa ramana flamanzi. Satucul pescaresc si-a insusit numele sfantului, iar respectarea acestuia s-a intins in intreaga lume crestina. Astazi, Torpetius este venerat ca un sfant protector al marinarilor nu doar in orasul care-i poarte numele, si si in Genova si Portugalia.

Orasul

La sfarsitul dominatiei romane, pe aceste meleaguri s-au instalat sarazinii, stabiliti in Fraxinet. Istoria Saint Tropezului a fost marcata de marile epidemii de ciuma care l-au devastat in Evul Mediu, regii francezi fiind nevoiti chiar sa ceara ajutorul italienilor. Prezenta italiana se vede si astazi prin arhitectura minunata a cladirilor. Italienii au fost stimulati sa se aseze aici prin scutirea de taxe, fenomen care a creat, in timp, o prapastie intre ei si francezi. Mai tarziu, regele Ludovic al XIV-lea i-a alungat pe nobilii italieni si a restabilit controlul total al Frantei asupra orasului.

In trecut, nobilimea locala avea dreptul de a ridica si detine armata proprie, fapt care si-a dovedit eficienta in anul 1637, cand o flota de galioane spaniole a fost infranta de fortele locale. Incidentul s-a transformat in Les Bravades des Espagnols, o sarbatoare religioasa si militara care comemoreaza si astazi victoria garzilor tropeziene asupra spaniolilor.

Ca fapt inedit, Saint Tropez a fost localitatea in care francezii au vazut pentru prima data un... japonez. Era anul 1615, iar samuraiul Hasekura Tsunenaga poposea la Saint Tropez, in drumul sau spre Roma.

Saint Tropezul a "dormitat" pana in preajma secolului trecut, fara a se evidentia foarte mult fata de celelalte orase-porturi provensale. Nebunia a inceput in anul 1920, cand celebrele creatoare de moda Coco Chanel si Elsa Schiaparelli s-au stabilit aici, atrase de linistea si frumusetea imprejurimilor. Pentru Saint Tropez urmau, insa, vremuri zbuciumate, pe data de 15 august 1944, aici desfasurandu-se Operatiunea Dragon, prin care Aliatii au invadat sudul Frantei.

Dupa razboi, Saint Tropez a reintrat in atentia aristocratiei si a oamenilor de cultura francezi. Imediat dupa anii '50, filme precum "Si Dumnezeu a creat Femeia" si "Jandarmul la Saint Tropez" au semnificat mai mult decat ani intregi de campanii publicitare pentru Saint Tropez. Artele frumoase isi gasesc aici un refugiu cum nu se poate mai inspirat. Pictura, in mod special, a avut de castigat: in Saint Tropez au trait si creat artisti esentiali, precum Matisse, Bonnard si Marquet. Traditia a continuat prin Bernard Buffet, David Hockney si Massimo Campigli.

Pentru a celebra frumusetea locului si cadrul natural ideal, in fiecare an, in luna octombrie, oficialitatile organizeaza o regata de iahturi care atrage numerosi turisti. Merita mentionat ca aici sezonul estival se intinde inclusiv pe perioada primaverii si a toamnei, datorita climei calde.

Portul

O plimbare, fie ea de o zi, prin portul din Saint Tropez, constituie un eveniment de care iti vei aminti cu placere toata viata. Este un port cochet, select si, in acelasi timp, primitor si linistit. Nu vei fi agresat de nave de transport sau militare. Este si un port exclusivist, unde ai ocazia sa admiri de aproape iahturi de toate marimile. Localnicii sunt oameni instariti prin definitie, cu toate ca ghizii iti vor explica ca turismul este singura sursa de venit a orasului. Si pentru ca, invariabil, vine vorba si de bani, trebuie stiut ca o banala garsoniera in Saint Tropez costa, tineti-va bine!, intre 1-2 milioane de euro! Iar daca micuta camera are vedere spre Mediterana, pretul ei nu coboara sub 3 milioane de euro.

Portul, astazi exclusiv turistic, si-a trait perioada de glorie comerciala in secolul XVIII. Atunci functiona si un impunator santier naval, in imediata sa apropiere. In trecut, Saint Tropez a fost un important nod comercial unde se translatau zilnic cantitati impresionante de peste, vin, lemn si pluta.

Astazi, pentru turisti, exista curse care leaga statiunea de celalte bijuterii ale Coastei de Azur, precum Villefranche, Nisa, Grimaud, Monte Carlo sau Monaco. Plajele sunt si ele (cum altfel?) scumpe si exclusiviste. Se intind la sud de port, de-a lungul zonei costiere, pana in Baie de Pampelone. Sunt plaje relativ inguste, de cel mult 30 de metri latime, toate fiind sub administratie privata. Poti face oricand windsurfing sau poti naviga la bordul unei mici barci. Zona este propice si barcilor cu motor de mare viteza, jet ski-urilor, iar daca esti pasionat(a) de scufundari la adancime sau snorkeling, esti in locul potrivit. Aici orice activitate industriala este suspendata de zeci de ani, iar claritatea apei este remarcabila. Moda naturismului cu orice pret a patruns si in Saint Tropez, unele plaje fiind listate ca "Bio", de parca ar fi vreun produs de supermarket.

Strazile

Fie ca esti in Franta, Italia sau Spania, orasele mediteraneene ofera, in mare, acelasi peisaj: cladiri istorice cu eleganta aparte, vopsite in alb sau in culori calde si deschise, acoperisuri din tigla roscata, stradute inguste si pietruite, gradini luxuriante cu flori multicolore si plante iubitoare de caldura. Toate astea condimentate cu piete de fructe si peste si ateliere de artizanat. Nici Saint Tropez nu se dezice de aceasta atmosfera mediteraneana clasica.

Totusi, Saint Tropez are un plus. Un "ceva" aproape palpabil, dar concomitent o himera, o amintire din alte vieti, o nostalgie fara sfarsit, un chef viu de leneveala si contemplare, o atmosfera fara indoiala frantuzeasca, dar parca atemporala.

Nicaieri nu simti asta mai clar decat pe strazile din Saint Tropez. Chiar daca treci prin dreptul magazinelor de lux Hermes, sau a casei unde traieste ascunsa de paparazzi, celebra fosta actrita metamorfozata in cruciata cateilor vagabonzi, Brigitte Bardot, nu te simti coplesit de lux, bogatie sau exclusivismul zdrobitor al lumii celor bogati. Aici, vorba unui localnic, "parca si bogatii redevin oameni". Te intalnesti cu ei pe strazi, sunt imbracati modest, iti dau indicatii si au rabdare sa stea de vorba cu tine.

O fi vorba despre nivelul civilizatiei occidentale, de deceniile de convietuire pasnica cu turistii (nu am vazut nici cladiri mazgalite de oribilele graffiti, nici hoarde de cersetori maghrebieni sau tigani), de linistea omniprezenta, de lumina blanda a soarelui care te curata de griji si ganduri sau de labirintul magic al stazilor pietruite... Nu am reusit inca sa aflu secretul din Saint Tropez. L-a plecare, mi-am promis, insa, ca voi reveni. Nu de dragul secretului, pe care, daca ma gandesc bine, nici nu vreau sa-l descifrez vreodata.

Voi reveni pur si simplu. Saint Tropez este un cadou pe care trebuie sa si-l faca orice pamantean!

Citeste articolul integral

10 destinatii fierbinti pentru vacanta de iarna: in cautarea soarelui pierdut

2010-11-18T16:47:00.001+02:00

In aceste zile de toamna tarzie, in cazul in care inca nu va simtiti pregatiti sa renuntati la vremea frumoasa, ar putea fi momentul ideal pentru planificarea unei vacante: din Petra in Marbella, din Creta in Valea Nilului, iata zece destinatii pentru cei interesati sa “castige” 10 grade Celsius fara a schimba emisfera. Lucrurile sunt simple: cu cat te apropii de Tropicul Cancerului cu atat ai parte de mai multa caldura, ramanand totusi in aceeasi emisfera boreala, si in cele mai multe din cazuri, doar la cateva ore de zbor cu avionul.

1. CANARE.
Vamos alla playa. In noiembrie? Mai ales in noiembrie. Clima blanda pe tot parcursul anului si o temperatura medie de 22 grade centigrade la final de toamna fac din Insulele Canare un loc privilegiat pentru cei interesati de caldura. Tenerife, Fuerteventura (95 km la est de Maroc), Gran Canaria, Lanzarote, La Palma, La Gomera si El Hierro sunt cele sapte mari insule apreciate inca din secolul XIX de nord-europeni, care veneau aici pentru a "ierna" sau a-si trata boli respiratorii. Pentru cei interesati sa stea la soare exista doua plaje extrem de apreciate la sud de Gran Canaria: Playa del Inglés si Maspalomas. Merita o vizita insa si Lanzarote, cu al sau Parque Nacional de Timanfaya, aflat in partea meridionala a insulei, caracterizat de o intindere de lava care ii da un aspect "lunar".

Vezi aici care sunt cele mai frumoase insule ale lumii!

2. MIAMI.
Din Canare, coborand putin fata de paralela 28, ne oprim la cea de-a 25-a, deplasandu-ne de cealalta parte a Oceanului. Pe timpuri era orasul preferat al pensionarilor din America; acum este destinatia preferata a tinerilor. Vara, caldura din Miami este sufocanta, prin urmare iarna este momentul perfect pentru a vizita acest oras, cand temperaturile aici variaza intre 18 si 26 de grade. Iar Miami nu inseamna doar South Beach, fotomodele, localuri la moda, emigranti cubanezi si studenti in cautare de escapade: la mai putin de 18 km de Miami city, pe insula Key Biscayne exista Bill Baggs Cape Florida State Park, un "creuzet" de plaje necontaminate, ape cristaline si 21 de hectare de "preerii" acvatice. Alt obiectiv ar putea fi si Everglades, celebrele mlastini ale Miami-ului.

Descopera cele 10 diferente dintre Europa si SUA!

3. LUXOR.
Cunoscatorii spun ca in Egipt este valabila regula "spune-mi unde vrei sa mergi si iti spun cand sa te duci", asta intrucat pentru o vacanta pe coastele mediteraneene ale Egiptului, cea mai indicata perioada este cea dintre mai si septembrie. Pentru Marea Rosie, cele mai bune perioade sunt februarie-iunie si septembrie-noiembrie, in timp ce, daca va atrage ideea unei croaziere pe Nil, momentul cel mai potrivit este chiar acesta. Sa vizitezi Luxorul (cu a sa Vale a Regilor) pe timpul verii poate fi o exterienta extrema, dar acum, cu temperatura maxima care nu depaseste 30 de grade si minima care nu scade sub 12, este ideal pentru a vizita minunile anticei Teba, de la templele Luxor, Karnak, Hatshepsut si Ramses II si pana la siturile arheologice invecinate, din Valea Regilor si a Reginelor.

Vezi cum arata Paradisul El Gouna din Egipt!

4. ABU DHABI.
Din Egipt, survoland Arabia Saudita, mai coboram un grad pe linia paralelelor, si la cea de-a 24-a gasim Abu Dhabi. Vara, cand coloana de mercur atinge 40 de grade, orasul ramane pustiu. Din noiembrie in aprilie, clima uscata si temperaturile blande fac insa din Abu Dhabi o destinatie "paradisiaca". De exemplu, in noiembrie, in capitala Emiratelor Arabe se inregistreaza o medie zilnica de 24 grade centigrade. Asadar, ceea ce nu va lipsi cu siguranta din peisaj este soarele stralucind in inaltul cerului. Dar atractiile acestui loc nu se reduc la plimbarile pe plajele albe sau la snorkelingul in apele Golfului Persic. In ultimii ani, zgarie-norii au aparut ca ciupercile dupa ploaie, iar Abu Dhabi-ul seamana tot mult cu Manhattanul. Si in aceste conditii, pare si mai incitant faptul ca la doar cativa kilometri de Corniche, splendida faleza a orasului, se mai practica inca arta vanatorii cu pasari de prada, soimaritul, sportul seicilor. Si daca doriti sa va aventurati in desert, incercati un safari cu camilele in cautarea Al Ain-ului, orasul-oaza.

5. HONG KONG.
Ce nu face omul pentru a evita temperaturile scazute si ceata! Chiar sa se catapulteze in cealalta parte a lumii, coborand putin sub Tropicul Cancerului, intr-o metropola suprapopulata, dar fascinanta. Hong Kong. Spre deosebire de Singapore, Kuala Lumpur, Thailanda, fosta colonie britanica are o "sezonalitate" distincta, cu "iarna" de departe mai "umana" decat vara, cand aici te simti mereu "rapus" de caldura. Cerul senin, briza usoara si soarele stralucitor, fata de caldura umeda si ploile continue vara (dar si uragane), inclina balanta in favoarea unei vacante in aceasta perioada (mai precis din octombrie si pana la mijlocul lunii decembrie), cand cele 21 de grade iti permit sa te bucuri pe deplin de melanjul cultural occidentalo-oriental. Cerul lipsit de nori iti va va darui o panorama uluitoare a portului din varful Victoria Peak (unde poti urca si cu tramvaiul) sau o vedere completa a orasului din helicopter (www.heliservices.com/hk). Pentru o plimbare ecvestra, destinatia este insa insula Lantau, cea mai mare a insula a Hong Kong-ului.

Citeste mai multe despre Hong Kong!

6. PETRA.
Refugiul secret al beduinilor, "special guest star" in filmul "Indiana Jones si ultima cruciada", este acum o destinatie turistica vizitata de mii de persoane in fiecare zi. Petra, in Iordania, pare iesita direct din "O mie si una de nopti". Cu o temperatura medie de 19 grade in noiembrie, poate fi locul ideal pentru o vacanta "la soare". Atentie insa, clima variaza semnificativ in functie de zona. Valea Iordaniei cu ale sale 40 de grade este torida vara, dar calda si placuta pe timpul iernii: zona podisului in schimb este destul de rece, nelipsind precipitatiile si zapada. Asadar, incepand cu luna noiembrie, indreptati-va catre primitorul oras Aqaba de la Marea Rosie, si stati departe de umedul Amman, unde ploua regulat intre noiembrie si martie.

Vezi si incredibilul Yemen si orasele sale subpamantene!

7. AGADIR.
Aflat la aceeasi distanta de Ecuator cu Petra (31 grade nord) este Agadir. Kasbah-ul antic a fost distrus de un cutremur in 1960, dar capitala turismului balnear marocan are totusi doi asi in maneca: multi kilometri de plaja si 300 de zile cu soare pe an. Complet reconstruit in urma seismului, desi orasul nu se poate lauda cu sarmul antic si misterios al Tanger-ului sau Marrakech-ului, aerul sofisticat al Essaouirei sau magia hollywoodiana a celebrului Casablanca, prea putin conteaza. Puteti alege Agadir chiar si doar pentru clima salutara, blanda si insorita, din noiembrie (cand temperatura medie este de 20 grade) si pana in martie.

8. CRETA.
Toamna este perioada optima pentru a vizita vechiul pamant al Minotaurului: clima este blanda, iar hotelurile nu sunt aglomerate. Prima oprire poate fi palatul lui Cnossos (Knossos), timp de secole inima civilizatiei minoice, aflat la cativa kilometri de Heraklion, capitala insulei. Dupa ce te pierzi si te regasesti in labirinturile subterane (sau ceea ce a mai ramas din ele) in care se spune ca ar fi trait himera jumatate om-jumatate taur, te poti bucura de cele 17 grade, temperatura medie din aceasta perioada, plimbandu-te printre vilele venetiene si bisericile bizantine. Cu oprirea "de rigoare" la unul dintre restaurantele de peste din Kato Zakros (in estul insulei).

Citeste mai multe despre Creta!

9. ANDALUZIA.
Sevilia, Marbella (36 grade si jumatate latitudine nordica), Gibraltar, Malaga, pamanturile care l-au dat pe Picasso si Federico Garcia Lorca se dezvaluie intre povarnisuri aspre si plaje aurite, strajuite de edificii maure si sate de pescari. Cu repertoriul de fiesta, flamenco si aperitivele de la miezul noptii, se spune ca noaptea andaluza poate incalzi chiar si cea mai rece inima. Iar de restul are grija clima. In Andaluzia se poate merge tot anul, dar verile toride cu temperaturile care ajung la 45 de grade (si preturile mari ale hotelurilor) nu sunt pentru toti imbietoare. In noiembrie insa, tenperatura maxima atinge 22 de grade Celsius, iar minima 12. O atractie o reprezinta cu siguranta terenurile de golf din Marbella si la distanta mica de luxuoasa statiune balneara, parcul safari african din Selwo, care gazduieste peste 2.000 de animale: lei, rinoceri, tigri, antilope si gnu.

Vezi care sunt cele 10 destinatii ideale pentru revelion din acest an!

10. ALGARVE.
La 37 de grade latitudine nordica si 17 grade temperatura medie zilnica, in sudul Portugaliei, in Algarve, poti petrece anul intreg in pantaloni scurti. Biroul de turism al regiunii se bazeaza asadar pe clima splendida, dar si pe terenurile de golf cu Oceanul Atlantic pe fundal. Clima blanda si temperata merge mana-n mana cu plajele cu nisip fin si auriu, unele pustii, altele foarte frecventate, precum Praia Da Falésia, aflata in vecinatatea complexului turistic Vilamoura. Daca nu va pasioneaza golful, interesant de vizitat este Parque natural da Ria Formosa, zona lagunara dintre Faro, capitala regiunii, si mare.

Citeste articolul integral

Insulele Cook, cel mai bine pastrat secret al Pacificului

2010-11-16T12:27:00.001+02:00

Insulele Cook reprezinta un grup izolat de 15 insulite si atoli, raspandite pe o distanta totala de peste 1.400 kilometri in Oceanul Pacific de Sud, intre Polinezia Franceza, la est, si Tonga, la vest. Insulele sunt impartite, geografic, in doua mari grupuri – cel nordic si cel sudic – oferind o suprafata totala de uscat de 241 de kilometri patrati, imprastiata pe aproape doua milioane de kilometri patrati de ocean. Cook se afla la o distanta de 3.400 km spre nord-est de Noua Zeelanda, sub influenta careia exista ca teritoriu independent, insumand o populatie totala de 19.000 de locuitori, majoritatea maori.

Grupul sudic contine cele mai mari insule: acestea sunt alcatuite dintr-un amestec de relief inalt, vulcani, corali si atoli. Toate insulele constituente ale acestui grup sunt locuite, exceptand Manuae si Takutea. In acelasi grup se afla si cea mai importanta dintre insulele Cook, Rarotonga, care gazduieste si capitala inlantuirii de atoli, Avarua. Localizat la aproximativ 1.000 de kilometri spre nord de insulele din sud, se afla Grupul Nordic, ale carui insule, cu exceptia lui Nassau, sunt toate formatii de atoli mici spre medii. Comparativ cu Insulele Cook de Sud, acestea sunt izolate si mult mai putin dezvoltate.

Aitutaki
Se inalta la o altitudine de 4.000 de metri fata de podeaua oceanica a Pacificului, are o suprafata de 18 km patrati si este un mare "aproape atol" de forma triunghiulara al Gruplui Sudic de insule, precum si a doua cea mai populata insula Cook, cu aproximativ 2.000 de locuitori. Insula Aitutaki este inconjurata de un recif cu grosimea de pana la un kilometru, ce inchide, alaturi de marea insula Araura, o laguna foarte transparenta, aflata in expansiune. Altitudinea maxima a insulei atinge aproape 123 de metri, in varful dealului Maunga Pu.

Alaturi de Araura, mai exista in Aitutaki alte 21 de mici petice de pamant, denumite motu si care formeaza, insumat, 2,4 kilometri patrati de uscat. Aitutaki este faimoasa pentru laguna sa centrala turcuoaz si pentru insulele nelocuite pline de palmieri. Un alt avantaj este acela ca, pana in prezent, a fost scutita de turism in masa, desi ofera cateva facilitati pentru vizitatori. Se spune ca cea mai importanta atractie a locului ar fi mica insulita Tapuaetai, pentru ca ofera cele mai bune privelisti asupra lagunei si, de aici, se poate merge, in functie de maree, pe patul de nisip al lagunei, pana la o distanta destul de mare de uscat.

Atiu
Cunoscuta si ca Enuamanu, a treia cea mai mare insula Cook, aflata in Grupul Sudic si avand o suprafata de 27 de km patrati, Atiu este o insula vulcanica, inconjurata in mare parte de un recif calcaros, din corali fosilizati, cu inaltimea de trei pana la sase metri. Reciful este ingust, cu latimea de pana la 100 de metri, si inchide o laguna si mai ingusta. De la marginea acestei platforme, solul se inalta gradual spre o zona de platou cu teren usor deluros.

Insula Atiu este celebra in mod special pentru o lunga istorie de cultivare a cafelei. Populatia locului numara 600 de locuitori, iar cele mai multe asezaminte ale acestora sunt concentrate pe dealul central. Oamenii traiesc in cinci sate radiand din miezul insulei catre periferie, in forma siluetei unui om. Un interes deosebit manifesta turistii ajunsi aici pentru pesterile Kopeka, situate adanc in makatea, jungla din Atiu.

Mangaia
Mangaia, sau Auau Enua, este a doua cea mai mare - aproape 52 km patrati - precum si cea mai sudica dintre insulele Cook. In jurul ei se afla un recif de corali antic, ce se inalta abrupt direct de la tarm, inainte de a ascuti spre interiorul insulei. Geologii estimeaza ca Mangaia are o varsta de cel putin 18 milioane de ani, fiind astfel cea mai veche insula din Pacific. Se afla la 4750 de metri deasupra patului oceanic, are un platou vulcanic central, asemenea multor insule Cook sudice si este inconjurata de un inel de stanci inalte, din corali fosilizati, denumite makatea si inaltate, in acest caz, prin multe straturi, pana la 60 de metri.

Altitudinea maxima a insulei este 169 de metri, la Rangi-motia, aproape de centrul Insulei, iar capitala Mangaiei este satul Oneroa, unde se concentreaza aproximativ jumatate din populatia insulei. Inca din vechime, si chiar si astazi, nucile de cocos sunt o cultura importanta a locului, oferind hrana, lichid si fibra.

Manuae
Este un atol nelocuit al grupului sudic de insule Cook, aflat pe varful unui vulcan scufundat, ce coboara 4000 de metri sub apa, pana pe podeaua oceanica. Atolul cuprinde doua mici insule, Manuae la vest si Te Au O Tu la est, insumand o suprafata totala de uscat de 6,17 kilometri patrati, dispus de o parte si de cealalta a unei lagune transparente cu dimensiunea de aproximativ 13 kilometri patrati. Un recif de corali inconjoara atolul, neexeistand vreun punct de trecere de-a lungul intregului inel recifal. Insula este un parc marin si un important teritoriu de imperechere pentru pasarile si testoasele din centrul pacificului.

Palmerston
Un adevarat atol de corali, insula Palmerston consta dintr-un numar de insulite nisipoase, dispuse de-a lungul unui inel recifal inchis in jurul unei lagune, in Grupul Sudic de Insule Cook.. Cele mai mare insulite sunt Palmerston, North Island, Lee To Us, Leicester, Primrose, Toms si Cooks. Suprafata totala de uscat format de insulite este de aproximativ 2,6 kilometri patrati, in timp ce reciful acopera 15 km patrati, iar laguna se intinde pe nu mai putin de 56. Exista cateva mici cai de acces in recif, pentru ambarcatiuni, desi nicio intrare nu este sigura pentru vasele mari.

Palmerston se bucura de un climat tropical dar este expus si la uragane puternice. Toate insulele sunt acoperite de cocotieri si de arbori pandanus. Populatia insulei este formata din aproximativ 50 de indivizi, cu totii descendenti ai unui englez, pe nume William Marsters. Electricitatea si alte utilitati sunt disponibile pe insula, iar o statie telefonica recent infiintat asigura o legatura permanenta cu lumea exterioara.

Rarotonga
Avand o suprafata de 67 de kilometri patrati si fiind situata in Grupul Sudic, Rarotonga este cea mai mare dintre Insulele Cook, dar si cea mai populata, gazduind, conform recensamantului din 2006, 14.153 de locuitori. Cladirile parlamentare ale Insulelor Cook, precum si aeroportul international, se afla toate in Rarotonga, cea mai importanta din grupul de insule sud-pacifice. Insula este o destinatie turistica foarte populara, cu multe statiuni, hoteluri si moteluri. Orasul fruntas de aici, Avarua, aflat pe coasta nordica, este, totodata si capitala Insulelor Cook. Rarotonga se afla la 4.500 de metri deasupra podelei oceanice si are o circumferinta de 32 de kilometri. Te Manga, cu inaltimea de 658 de metri, este cel mai inalt varf de pe insula.

Uscatul este inconjurat de o laguna, ce separa insula de recif pe o distanta de 100 de metri de jur-imprejur. Partea dinspre sud-est a lagunei, cea mai larga si mai adanca, este foarte populara intre turisti pentru inot, snorkeling, scufundari si plimbari cu barca. Plaje cu nisip alb si pline de palmieri impanzesc insula si chiar catarari pot fi practicate pe Raemaru, muntele insulei. Un punct de atractie important este si Cascada Wigmore. Activitati populare pe insula mai sunt mersul cu bicicleta, calaritul, pescuitul in larg, tururile cu barca, zborurile scenice, dansul, tenisul si destule altele. Exista si destule biserici deschise.

Takutea
Aflata in Grupul Sudic, aceasta insula cu marimea de 1,22 kilometri patrati este nelocuita si a fost desemnata sanctuar natural pentru animale datorita, mai ales, tropicalelor pasari cu coada rosie de aici. Takutea este singura dintre Insulele Cook ce nu a gazduit niciodata o populatie permanenta. Altitdinea maxima atinsa pe insula este de sase metri deasupra nivelului marii, iar terenul este intens populat cu palmieri de cocos.

Mitiaro
Mitiaro se afla in Grupul Sudic de Insule Cook, este de origine vulcanica, are o suprafata de 22,8 kilometri patrati si se scufunda in apele Oceanului Pacific de Sud pana la o adancime de 4.500 de metri. Insula este inconjurata de o centura de corali fosilizati, cu inaltimea de sase pana la noua metri, caracteristica insulelor din grupul sudic.Centrul insulei este aproape plat, usor mlastinos si contine doua lacuri cu apa dulce. Plajele sunt limitate, dar se formeaza, din loc in loc, piscine limpezi precum cristalul, ideale pentru a inota in pesterile subterane de calcar si pentru a observa viata marina a locului. Patru sate sunt raspandite pe insula si exista aici chiar si un liceu, populatia rezidenta numarand aproximativ 220 de indivizi.

Manihiki
Manihiki este un atol din Insulele Cook de Nord, cu o suprafata de patru kilometri patrati. Locul mai este cunoscut si ca Insula Perlelor, fiind un atol triunghiular considerat una dintre cele mai adorabile insule din intregul grup. Extraordinara sa laguna, larga de 10 kilometri, este presarata cu 43 de mici motu, dispuse de-a lungul recifului. Acesta din urma ofera un mediu excelent pentru inot si snorkeling printre corali si pesti tropilcai multicolori. Scufundarile sunt o atractie majora a insulei, iar vizitatorilor li se permite, fara probleme, sa coboare sub apa fara echipament, dar pentru a face acest lucru cu butelie si costum, au nevoie de un permis.

De asemenea, se pescuieste foarte bine in apele de peste recif, specii exotice de pesti fiind usor de prins. Insula este renumita pentru perlele ei negre, iar in jurul lagunei sunt chiar amenajate ferme de perle dotate. Tururi ale fermelor pot fi organizate, cu explicarea proceselor de cultivare si demonstrarea inseminarilor sau a extractiilor de perle in si din scoici. Exista pe insula doua sate, Tauhunu, cel mai mare, si Tukao, cel mai mic.

Mauke
Cu o suprafata de 20,3 kilometri patrati, Mauke este o insula din grupul nordic al Insulelor Cook, masurand 6,4 kilometri de la nord la sud si 4 kilometri de la est la verst. Este compusa dintr-un platou central de roci vulcanice, ce acopera 5,4 km patrati si care se ridica pana la inaltimea maxima de 30 de metri. Insula este inconjurata de un recif de corali fosilizati, ce separa interiorul de perimetrul calcaros. Laguna formata in interiorul recifului este foarte mica, permitand admirarea spectacolului valurilor lovindu-se de tarm. Mauke are o atmosfera speciala, iar locuitorii sai urmeaza inca vechile obiceiuri ale ospitalitatii, fiind foarte prietenosi cu vizitatorii.

Oamenii care vin aici de departe trebuie sa se adapteze unui ritm si unui stil de viata destul de diferite. Magazinele sunt putine si departate, adesea inchise si cu oferta limitata de produse. Si numarul de vizitatori este limitat, consiliul insular a decis ca aici nu ar trebuie sa existe locuri pentru mai mult de 40 de vizitatori simultan. Insula dispune de energie electrica permanenta si de trei plaje, cel mai bun mod de a o explora fiind, probabil, pe bicicleta inchiriata. Drumurile formate de corali sunt pustii si linistite.

Nassau
Aflata in grupul insular nordic si cu o suprafata de numai 1,2 kilometri patrati, Nassau se ridica la doar noua metri deasupra nivelului marii si este inconjurata de un recif de corali ingust. Este acoperita de palmieri si singura dintre Insulele Cook de Nord care deschide o laguna. Terenul insulei este bogat in mlastini si mici paduri cu fructe, iar in apele din apropiere se pot pescui cu abundenta pesti. Populatia insulei este de 71 de locuitori, ale caror familii locuiesc in bordeie acoperite cu frunze si fibre. Insula a fost serios avariata in februarie 2005, de Ciclonul Percy, dar lucrarile de restaurare au fost terminate, iar insula dispune acum de o scoala complet noua. Deoarece locul nu are un aeroport, accesul este posibil doar navigand din Rarotonga, o calatorie de trei zile pe mare.

Penrhyn
Este cel mai izolat si cel mai mare atol (ca laguna) dintre cele 15 Insule Cook din Oceanul Pacific de Sud. Penrhyn se situeaza deasupra celui mai inalt vulcan submarin Cook, inalt de 4876 de metri, de la patul oceanic si pana in varf. Insula contine un inel de corali de jur imprejur, lung de 77 de kilometri, iar laguna din interiorul sau are o suprafata de 233 de kilometri patrati. Suprafata de uscat a acesti insule din Grupul Nordic are 9,84 kilometri patrati, iar incretirea reliefului, atinge, in punctul maxim, inaltimea de cinci metri. Populatia locului este de aproximativ 200 de locuitori. "Cultivarea" si recoltarea de perle negre este singura activitate economica semnificativa a insulei. De asemenea, meniul de baza al celor de aici consta, cu precadere, in mancare marina, cat si in plante crescute local, cum ar fi nucile de cocos si fructul de paine.

Pukapuka
Este un atol in lantul nordic de insule Cook, format din trei mici insule, legate prntr-un recif ce inchide o laguna superba. Suprafata de uscat acopera un pic peste trei kilometri patrati si totusi, aici, o cultura antica si un limbaj dinstinct de oricare altul s-au dezvoltat de-a lungul a multe secole. Arheologii au descoperit recent urme ale asezamintelor umane datand din urma cu 2.000 de ani, iar cele mai apropiate asocieri preistorice par a fi cu Samoa si alte insule din vest.

Dintre toate insulele locuite din grupul Cook, Pukapuka este probabil cea mai izolata. Forma insulei este oarecum cea a unui ventilator cu trei elice si dispune chiar de un aeroport, dar zborurile aici dinspre capitala Rarotonga sunt foarte rare. Insula este mai apropiata geografic de Samoa decat de restul Insulelor Cook, de aceea zborul de cinci ore din Rarotonga opereaza numai atunci cand este disponibil un charter guvernamental, o data la aproximativ sase saptamani. Locuitorii insulei spun ca principala lor bogatie o reprezinta "fetele frumoase".

Rakahanga
Se afla in Grupul Nordic de Insule Cook si reprezina unul dintre cele mai linistite locuri de pe Pamant. Atolul este de forma aproape dreptunghiulara, iar in laguna inconjurata de recif se scalda doua insule principale si sapte motu, sau insulite, ce umplu golurile dintre insulele mari. Suprafata totala de uscat este de 4,1 kilometri patrati. Crabii abunda in lagura, iar pescuitul este spornic in afara recifului, unde abunda mari broaste testoase. De asemenea, vegetatia este luxurianta, impunatorii arbori de paine si palmierii cocotieri acoperind insula.

Suwarrow
Face parte din Grupul Nordic al Insulelor Cook si a fost locuita de polinezieni in Preistorie. In 1978, insula a fost declarata Parc National al Insulelor Cook, singurul dealtfel, gratie bogatei faune marine si ornitologe pe care o intretine. Atolul dispune de unul dintre cele mai bune porturi din Pacific. Are forma de patrulater si o circumferinta de 80 de kilometri, iar reciful sau inchide o laguna de 19 pe 13 kilometri. Insula are un trecut misterios si a fost descrisa, cu ani in urma, ca "cea mai romantica din lume".

Reciful care inconjoara atolul are o latime de pana la 800 de metri. Presarate in jurul recifului exterior sunt aproximativ 40 de mici insulite, nu mai mari de 0,1 km patrati in suprafata. Cumulat, insulitele din Suwarrow ofera o suprafata totala de uscat de numai 1,68 km patrati, formand a doua cea mai mica insula Cook.

Citeste articolul integral

Transnistria – "tara" care nu exista

2010-11-15T14:10:00.002+02:00

"Tara-fantoma", recunoscuta oficial doar de catre Rusia, Transnistria (Pridnestrovskaya Moldavskaya Republika) are o populatie de 550.000 de oameni si este o mare enigma pentru majoritatea dintre noi, din cauza faptului ca nu are relatii oficiale cu nici o alta tara, ci doar cu alte state auto-declarate precum Osetia de Sud sau Abhazia.

Politisti vs armata

Ca sa intelegem mai bine problema transnistreana, trebuie, mai intai, sa scriu cateva date despre izbucnirea conflictului intre Moldova si Transnistria:

La 27 august 1991, Parlamentul Republicii Moldova voteaza independenta de stat a Republicii Moldova, stat nou ce s-a format, ca urmare a destramarii URSS. In primavara anului 1992, separatisti din Transnistria, influentati si alimentati de rusi, care doresc sa pastreze controlul asupra acestei zone, se grupeaza si incep represaliile la adresa moldovenilor. In noaptea de 1 spre 2 martie 1992, efective ale Garzii transnistrene si unitati de cazaci ataca postul de politie din Dubasari - ultimul care, in Transnistria, se afla sub controlul Chisinaului. Acest incident marcheaza inceputul razboiului dintre "republica nistreana" si Republica Moldova.

Este un razboi in care Moldova intra, practic, fara a avea armata (armata nationala se infiinteaza abia in mai 1992) si este probabil, singurul razboi din lume in care o tara, atacata de forte armate redutabile, se apara folosind, in principal, efective ale politiei. In 28 martie 1992 este instaurata starea exceptionala in toata Moldova, iar pe 29 martie 1992, guvernul Moldovei da minoritatii rusesti din Transnistria doua zile sa-si depuna armele, dupa care guvernul ameninta sa inceapa actiunile ofensive asupra rebelilor.

Pe 1 aprilie 1992, Moldova trimite grupuri de politisti din Ministerul de Interne in orasul Bender. Atacul este prima actiune de razboi oficiala intre Moldova si separatistii din Transnistria, insa Rusia promite sa apere rusii. Pe 5 aprilie 1992, vicepresedintele rus Aleksandr Rutskoi cere independenta regiunii din Transnistria, iar pe 21 iunie 1992 presedintele rus Boris Eltin ameninta cu intervenire militara, daca luptele nu inceteaza. Pe 22 iunie 1992, Moldova declara razboi Rusiei si concentreaza noi trupe imprejurul orasului Bender, pregatindu-se sa ia localitatea din nou in posesia sa.

Razboiul a durat circa 6 luni, din martie, pana in octombrie, cand Rusia, Ucraina si Romania, sub cupola OSCE, au constituit echipe de experti pentru solutionarea conflictului. Trupe de pastrare a pacii, formate din soldati rusi, ucraineni si moldoveni, s-au instalat la granita cu Transnistria, pentru a impiedica fortele combatante sa se ciocneasca in teren. Situatia este si in ziua de astazi extrem de neclara si tensionata, mai ales cu noul presedinte moldovean pro-european.

De ce ai vizita Transnistria?

Transnistria ocupa o fasie de pamant din Republica Moldova, pe partea estica a raului Nistru, si are capitala la Tiraspol. Populatia vorbeste preponderent rusa, desi aici intalnesti si vorbitori de limba romana. Pentru romani, aceasta zona a devenit cunoscuta in anii '90, odata cu arestarea si intemnitarea lui Ilie Ilascu. Ziarele de la Chisinau scriu si astazi despre teroarea de la Tiraspol si despre ororile la care sunt supusi cei care indraznesc sa gandeasca altfel decat Sistemul. Persecutati sunt si cei care se intampla sa cunoasca mai multe limbi straine, acuzati fiind de... spionaj.

Am ajuns in Transnistria in vara, cu un microbuz din Chisinau. M-am gandit foarte mult daca sa merg sau nu, mai ales ca citisem pe internet doar povesti de speriat despre turisti care au intrat si nu au mai fost lasati sa iasa din tara, despre jurnalisti care au primit viza pentru doar 3 ore, despre traficul de armament care se desfasoara nestingherit in Tighina si in toata Transnistria sau despre miliardele de dolari ale fiului presedintelui, un mic dictator care baga in sperieti pe orice cetatean.

De asemenea, mai toti scriau ca au avut probleme la vama, mai ales la iesirea din tara, cand li s-au cerut explicatii pentru infractiuni... inventate. In 2006, o bomba a explodat intr-un autobuz din Tiraspol, ucigand 8 persoane, evenimentul racind si mai mult relatiile cu Republica Moldova, acuzata de terorism. Moldovenii au raspuns promt ca cel mai probabil vreun traficant de armament si-a scapat de sub control "marfa" din dotare.

Am trecut peste aceste temeri si am pornit la drum. Am lasat totusi masina in Chisinau pentru ca nu am vrut sa atrag in nici un fel atentia vamesilor. Microbuzul l-am luat din autogara centrala din Chisinau si a costat 24 de lei moldovenesti (aproximativ 7 RON) pana in Bender (fostul oras Tighina). Am facut cam o ora si jumatate, din care vreo 45 de minute le-am pierdut la vama. Eram singurii romani din microbuz, toata lumea vorbea ruseste si, tinand cont ca masinile plecau la fiecare 15 minute pe ruta Chisinau-Bender-Tiraspol, am cerut inca din autogara ca soferul sa stie limba romana. Am completat cateva formulare, asa cum faci oriunde in afara UE, si le-am depus in vama, unde am primit un raspuns de abia dupa ce a intervenit soferul nostru, plictisit sa astepte toata lumea din microbuz dupa noi. Doamna vames ne-a pus o stampila pe acele biletele si ne-a dat viza pentru Transnistria pentru 10 ore, pana la 8 seara. Bun si asa…oricum nu aveam de gand sa stam mai mult!

Tara lui Sheriff Voda

Economia Transnistriei este foarte slaba, desi 40% din industria Republicii Moldova se afla in Tiraspol. Inflatia creste continuu iar rubla transnistreana nu are nicio valoare in afara tarii. Pentru a putea cumpara ceva aici, trebuie sa schimbi banii (se pot schimba euro, dolari si lei moldovenesti) in ruble transnistrene, la un curs care nimeni nu stie exact cum se calculeaza (teoretic, 1 leu moldovenesc = 0,78 ruble transnistrene). Se zvoneste ca sunt cativa oameni foarte bogati in aceasta tara, printre care si fiul presedintelui Igor Smirnov care ar detine toate magazinele, benzinariile, televiziunea, radioul si multe altele.

Mai trebuie mentionat ca in Transnistria nu exista investitori straini, iar compania de telefonie mobila si fixa, precum si toate bancile sunt ale statului. Exista un lant de supermarketuri si benzinarii cu numele Sheriff, iar majoritatea produselor din supermarketuri sunt branduite Sheriff. Televiziunea si radioul se numesc la fel si apartin aceluiasi proprietar, la fel si diverse hoteluri, fabrici de paine, magazine de lichior si dealeri auto - totul Sheriff.

Toate casele de schimb valutar sunt ale statului asa ca nu are nici un rost sa cauti prea mult cel mai bun curs: peste tot este la fel. Un apartament de 2 camere intr-o zona bunicica a capitalei Tiraspol costa aproximativ 20.000 de euro, iar chiria este in jur de 50 de euro pe luna, in timp ce pretul unui aparmanent nou este in jur de 250 euro/mp. Ca si la noi, majoritatea oamenilor sunt proprietari, iar cei care stau cu chirie sunt, in general, studentii care vin la studii in Tiraspol din toata Transnistria.

Peisajul nu difera cu nimic fata de alte orase din Republica Moldova, iar oamenii vorbesc peste tot limba rusa. Rusii au un depozit de armament in cetatea din Bender (Tighina) si se spune ca majoritatea banilor celor foarte bogati din zona provin din traficul de armament si traficul de persoane. Insa nici o tara nu isi permite sa intervina, stiind ca Transnistria se afla sub protectia Rusiei. Rusia isi poate oricand argumenta pozitia de sustinator al transnistrenilor prin faptul ca armata rusa se afla cantonata in zona inca din 1956. In luna iunie, cancelarul german Angela Merkel a cerut Rusiei sa isi retraga armata din Transnistria, in schimbul promovarii ideii de securitate europeana, idee intampinata cu un refuz glacial de Moscova.

Limbile oficiale din Transnistria sunt rusa, moldoveneasca si ucrainiana si se fac eforturi uriase pentru ca limba rusa sa devina singura limba oficiala si limba vorbita de toata lumea. Rusii investesc enorm in facultati care predau in limba rusa si elibereaza in final diplome recunoscute in Rusia (inclusiv Universitatea din Moscova are filiala aici). De altfel, rusii investesc foarte mult in cultura din Transnistria, renovand teatre sau cinematografe dupa ultimele tendinte in materie de tehnologie.

Cetatenii transnistreni au cel putin 2 pasapoarte (cel transnistrean, pe care nu il recunoaste nimeni si cel moldovean, cu care pot aplica pentru vize in Romania sau alte state ale UE). Acestia au si posibilitatea de aplica pentru un pasaport rusesc, insa pentru a obtine cetatenia rusa trebuie sa renunti la oricare alta cetatenie. Peste tot scrie in limba rusa, numele strazilor sunt in rusa si lumea, inclusiv in supermarket vorbeste in limba rusa, chiar daca stie limba romana.

Presedintele tarii este dictatorul Igor Smirnov si se afla putere inca din 1991, fiind ales o data la 4 ani prin alegeri "libere si democrate" cu 90% (sic!) din voturi. Orasele sunt impanzite de panouri publicitare cu chipul lui Smirnov, impreuna cu alti lideri la fel de "democrati" precum Serghei Bagapş, presedintele Abhaziei si Eduard Kokoitî, presedintele Osetiei de Sud, panouri pe care scrie mare, cu litere chirilice: "Impreuna cu Rusia pentru un viitor mai bun".

Tiraspol, capitala Transnistriei, a fost fondat in 1792 si este al doilea oras ca marime din Republica Moldova, dupa Chisinau. Nu sunt foarte multe de vazut pe aici, insa iti sar in ochi 2 lucruri: tancurile transformate in monumente (pe care le vezi pe strazile importante) si statuile cu Lenin. Prin oras, taxiurile au pret unic - 20 de ruble.

Vechea Tighina a lui Stefan cel Mare

Cel de-al doilea oras pe care l-am vizitat in Transnistria, Bender, este fostul oras Tighina si singurul oras din Transnistria care se afla de partea vestica a Nistrului. Centrul orasului este verde, cu multe parcuri, iar asezarea este cunoscuta, in special, pentru cetatea construita in secolul XVI de Stefan cel Mare. In prezent, edificiul istoric nu poate fi vizitat pentru ca in interiorul cetatii se afla o unitate militara.

In 1538, Tighina a trecut din mainile moldovenilor, in cele ale turcilor, iar din 1812 este administrata de rusi, asa cum a ramas si acum de facto. In Bender a fost construit acum cativa ani un cimitir al eroilor razboiului, unde si statul roman a contribuit cu bani, insa cimitirul acesta este un bun exemplu al modului in care sunt tratati romanii aici, si, in general, orice alta natie care este altceva decat natia rusa. Cimitirul are cea mai mare parte construita pentru soldatii rusi, cu cruci de marmura neagra care arata impecabil, iar intr-o parte mica a lui se afla crucile unor evrei si ale romanilor intr-o zona de maxim 20-30 de mp.

Datorita amicei mele din Transnistria, care m-a insotit in aceasta calatorie, am reusit sa ne descurcam mai usor cu transportul, in supermarket sau pe strada si obtinut multe informatii despre viata de zi cu zi a oamenilor de aici, informatii pe care nu le gasesti in niciun ghid turistic. Armata este obligatorie pentru orice barbat din aceasta tara, iar cei intre 16 si 23 de ani se inroleaza intr-un soi de KGB al zilelor noastre. Toata lumea are o bucata de pamant in Transnistria, iar daca stai la bloc iti poti cumpara o bucata de pamant la marginea orasului ca sa fii "gospodar", preturile fiind in jur de 100 de euro pentru 500 mp de teren agricol. Strainii nu pot cumpara terenuri in aceasta tara decat daca obtin cetatenie transnistreana, pentru care trebuie sa renunte la orice alta cetatenie, iar daca ai o ruda care a decedat in Transnistria si esti indreptatit sa intri in posesia mostenirii, trebuie sa iti iei cetatenie transnistreana intr-un timp foarte scurt; in caz contrar mostenirea intra in posesia statului.

Paradisul pensionarilor

Ceea ce mi s-a parut extrem de interesant este protectia sociala de care au parte pensionarii in Transnistria, acesta fiind unul dintre motivele care ii fac pe multi moldoveni sa ceara cetatenie transnistreana (renuntand la cetatenia moldoveneasca). Gazul metan este gratuit de la rusi, ceea ce face ca utilitatile sa coste foarte putin, cel mult 30 de euro/luna pentru orice cetatean transnistrean (totul, inclusiv intretinerea, cablul, curentul etc.). Tot rusii ofera echivalentul a 20 de dolari in plus la pensie, fiecarui pensionar. Varsta de pensionare este de 55 de ani, iar pensia medie este in jur de 100 de euro, adica mai mare decat salariul mediu care este in jur de 100 de dolari.

Cei care ies la pensie pot continua sa munceasca si beneficiaza de transport gratuit pe orice mijloc de transport din intreaga tara, platesc doar 25% din pretul utilitatilor (care si asa erau ieftine), au impozite gratuite si 20% reducere cu talonul de pensie la orice supermarket Sheriff la orice produs, in fiecare zi de luni pana vineri pana la ora 17:00. In concluzie, Transnistria ofera o pensie mai mare, varsta de pensionare mai mica si numeroase alte beneficii, ceea ce a determinat chiar si un oficial moldovean sa declare ca "Transnistria cumpara cetateni moldoveni".

In general, preturile sunt mai mici in Transnistria decat in Moldova; mai ales tigarile si bautura au preturi semnificativ mai bune decat la Chisinau. Produsele pentru care sunt renumiti transnistrenii sunt cognacul Tiraspol, laptele condensat si pelimenii (paste umplute cu carne sau branza).

Cetatenii din Republica Moldova sunt mult mai liberi decat cetatenii din Transnistria, insa acestia se uita uneori cu ciuda catre transnistreni, care se pare ca, de cativa ani, o duc mai bine in Transnistria decat in Moldova. De asemenea, moldovenii vad in Romania o speranta catre o viata mai buna; tocmai de aceea exista in acest moment depuse 1 milion de cereri de cetatenie romana printre moldoveni. Pasaportul romanesc le-ar da posibilitatea moldovenilor de a circula liberi prin UE si prin lume.

Cam aceasta a fost in mare calatoria mea in Transnistria. A fost o experienta interesanta, care merita incercata, daca sunteti pasionati de aventuri. Este bine, insa, sa aveti pe cineva de-al locului care sa va insoteasca si care sa va explice si povesteasca despre viata adevarata de acolo.

Citeste articolul integral

10 destinatii ideale pentru un Revelion de vis

2010-11-12T12:42:00.001+02:00

Anul 2010 se apropie inexorabil de sfarsit, un sfarsit si un nou inceput pe care o intreaga planeta se pregateste sa le sarbatoreasca in zgomotul artificiilor, al cantecelor si al sampaniilor desfacute in miez de noapte. Probabil ca cei mai multi dintre cei care citesc acest articol si-au stabilit deja destinatia si grupul de prieteni alaturi de care vor intampina sfarsitul anului 2010 si zorii lui 2011. Dar pentru cei care inca nu s-au hotarat si care vor sa pretreaca un Revelion memorabil, www.descopera.ro recomanda cele mai potrivite destinatii, cele mai tari petreceri si cele mai frumoase locuri in care pot celebra Revelionul...

10. Las Vegas
Exista doua posibilitati prin care poti intampina anul 2011 in Las Vegas, Orasul Pacatelor din mijlocul desertului. Fie te poti afla pe strazi, in mijlocul a zeci sau poate chiar cateva sute de mii de oameni, asteptand fabulosul foc de artificii care a devenit deja o traditie in Capitala Jocurilor de Noroc, fie te poti afla in unul dintre sutele de cluburi special pregatite pentru aceasta petrecere uriasa. Practic, organizatorii ii avertizeaza pe potentialii vizitatori ai Las Vegasului de existenta unui numar atat de mare de localuri deschise in noaptea de Anul Nou incat nimeni nu ar putea sa le viziteze pe toate, nici macar intr-o luna, cu atat mai putin intr-o singura seara, fie ea si seara de Revelion.

Aproape in fiecare an, libertatea de a consuma bauturi alcoolice pe strazi a transformat petrecerea de Anul Nou intr-una de-a dreptul nebuneasca - nu degeaba i se spune Orasul Pacatelor, iar daca esti adeptul distractiilor fara restrictii, atunci Las Vegas este destinatia ta ideala pentru un Revelion de vis.

9. Champ-Elysees - Paris
Daca hedonismul Las Vegasului nu este tocmai pe gustul tau, si daca preferi o destinatie romantica in care sa te bucuri de Anul Nou alaturi de persoana iubita, atunci Parisul este cel mai bun loc in care te poti afla in noaptea dintre ani. Vinul fiert (vin chaud), cidrul si sampania sunt printre cele mai apreciate bauturi la acest eveniment special pentru parizieni, dar nu trebuie sa te ingrijorezi... un numar urias de restaurane, cluburi sau chiar tarabe improvizate sunt gata sa te serveasca cu bauturi non-alcoolice, cu papillotes - mici bucati de ciocolata care, atunci cand sunt scose din ambalaj, pocnesc asemenea artificiilor - si cu deja celebrele croissante pariziene.

Citeste si povestea Turnului Eiffel!

Nu exista o regula dupa care sa te imbraci pentru noaptea de Revelion, sau Sf. Silvestru, nu trebuie decat sa fii gata de o petrecere uriasa, la care sunt asteptati aproximativ un milioan de oameni din toata lumea. Trebuie spus ca multimea incepe sa se stranga pe Champ-Elysees inca din jurul orei 21:00, si asta pentru a prinde un loc cat mai bun pentru focurile de artificii de la miezul noptii. Si ce imagine poate fi mai frumoasa pentru acest moment decat ce a Turnului Eiffel transformat intr-un veritabil fenomen pirotehnic?

8. CentralWorld Square - Bangkok
Despre Thailanda se spune ca este singura tara din lume in care nu se sarbatoreste un singur Revelion, ci trei, pentru ca numai aici se organizeaza sarbatoarea de Anul Nou dupa stil occidental, chinezesc si thailandez. Vei avea astfel posibilitatea sa le urezi prietenilor Un An Nou si Fericit atat in seara de 31 decembrie, cat si la sfarsitul lunii ianuarie, atunci cand se celebreaza Anul Nou Chinezesc, precum si in primele zile ale lui aprilie, moment ce coincide cu Revelionul thai. Daca te vei afla pentru prima data in Bangkok, trebuie sa stii ca thailandezii sunt gazde minunate si pregatesc, de fiecare data, locuri pentru orice fel de vizitator si pentru absolut toate buzunarele. Mai trebuie spus si ca thailandezii privesc sfarsitul Anului Nou cu o indulgenta iesita din comun, este, practic, seara in care sunt permise ultimele mici "pacate" din timpul anului care tocmai se sfarseste.

Vezi care sunt cele mai bune mancaruri thailandeze!

Orice An Nou in stil asiatic incepe cu o masa copioasa din renumita bucatarie thai, si este continuata cu dansuri traditionale, focuri de artificii spectaculoase si petreceri pe strazile pline de indragostiti. Nu sunt uitati nici cei care vor sa evite aglomeratia uriasa de pe strazi din aceasta noapte. Pentru ei, restaurantele din CentralWorld Square sunt gata sa ofere o cina romantica si linistita, in locuri din care nu vei rata nimic din spectacolul pirotehnic ce va incepe in ultima secunda a anului 2010.

7. Greenwich - Londra
Este epicentrul international al timpului, locul in care numai anul trecut, in noaptea de Revelion, s-au strans peste 1 milion de oameni ca sa salute sfarsitul lui 2009 si inceputul lui 2010. Cel mai mare eveniment al serii este, asa cum era de asteptat, focul de artificii care izbucneste in momentul in care Big Ben-ul anunta miezul noptii, si care dureaza circa 10 minute. Nici nu este de mirare ca transmisia Live a acestui spectacol este vizionata de zeci de milioane de oameni din toata lumea. Cel mai bun loc din care poti admira acest veritabil fenomen pirotehnic este Podul Westminster. Iar pentru cei care nu pot ajunge acolo, vasele special amenajate de pe Tamisa sunt gata sa te poarte exact in mijlocul evenimentului.

Descopera 10 minuni arhitectonice care vor fi construite in Londra pana in 2012!

Mai multe publicatii de profil au numit Anul Nou din Londra drept cea mai mare si mai spectaculoasa petrecere a anului din toata Europa si, evident, doar mergand acolo poti intelege de ce. Poti alege intre cluburile in care se organizeaza baluri mascate, in cele in care exista petreceri tematice sau in restaurantele care isi etaleaza cele mai bune oferte pentru cuplurile de indragostiti sau, pur simplu, poti merge sa te delectezi la patinoar... Nu trebuie decat sa alegi!

6. Tokyo
Departe de agitatia marilor orase europene, Tokyo ofera o alternativa inedita pentru seara de Anul Nou. Oamenii din Tokyo viziteaza altarele si templele, acolo unde se roaga pentru cei trecuti in nefiinta si pentru cei vii, in ceea ce ei numesc rugaciunile de "Shogatsu" - denumirea japoneza a Anului Nou. Poate cel mai important astfel de loc este Meiji Jingu, un templu care aduna anual sute de mii de credinciosi din Japonia dar si numerosi vizitatori din toate colturile lumii. Apoi, nu puteti decat sa alegeti unul dintre sutele de cluburi care organizeaza petreceri pentru tineri, in special Center Gai, locul in care iau nastere, cu precadere, trendurile tinerilor japonezi. O alta atractie a serii de Anul Nou in Tokyo este si aceea prin care se oficiaza un obicei stravechi, si anume cele 108 batai de clopot, simbolizand detasarea de cele 108 de dorinte lumesti.

Citeste si topul celor mai populate 10 orase ale planetei!

5. Poarta Brandenburg - Germania
Parisul sau Tokyo ti se par prea rafinate pentru gusturile tale iar Las Vegas, pe de alta parte, este mult prea decadent? Intotdeauna exista o cale de mijloc, iar in situatia de fata, cea mai buna optiune este Berlinul. Evident ca o asa sarbatoare nu poate fi intampinata decat in spiritul pur germanic, cu multa, foarte multa bere, cu sute de standuri cu mancare traditionala din care nu lipsesc celebrii wursti berlinezi, spectacole incredibile de artificii si showuri laser, precum si zeci de ringuri de dans pentru cei peste un milion de oameni care aleg Poarta Branderburg pentru petrecerea de Anul Nou.

Afla care sunt cele 10 mari atractii ale orasului Berlin!

Poarta Brandenburg este, insa, putin spus. In fapt, multimea se intinde pe cativa kilometri, de aceea i se si spune spatiului special amenajat "Party Mile", un nume care nu mai are nevoie de alte comentarii. Mai mult decat atat, trebuie sa stii ca germanii stiu sa se distreze de minune si, indiferent cat de petrecaret ai fi, tot timpul vei gasi pe cineva care sa iti impartaseasca pasiunea.

4. Amsterdam
Amsterdam, Orasul Placerilor, nu putea lipsi dintr-un top 5 al celor mai bune destinatii pentru Revelion. Nu trebuie sa cautati locul in care se organizeaza petrecerea de Anul Nou. De ce? Simplu, pentru ca ea se gaseste pe toate strazile acestui oras olandez. Anul Nou este numit Oudjaarsdag sau Oudjaarsavond ( Ziua Anului Vechi ) si reprezinta una dintre cele mai mari sarbatori din Olanda. Pub-urile, cluburile si discotecile sunt deschise toata noaptea pentru petrecareti iar momentul culminant, ultima secunda a anului, transforma Amsterdamul intr-un veritabil vulcan din strigate, cantece si focuri de artificii. De fapt, nici nu trebuie sa intrati neaparat intr-un club, si asta pentru ca intregul oras se transforma intr-un imens ring de dans si de petrecere. Cunoscuti si necunoscuti laolalta, uniti doar de sentimentul universal al bucuriei, saluta intrarea intr-un nou an cu tot entuziasmul de care poate da dovada un om. Cu siguranta, o stare de spirit care nu trebuie ratata... macar o data in viata.

Vezi care este cel mai exotic bazar din Amsterdam!

3. Sydney
Fiind unul dintre primele mari orase ale lumii care sarbatoreste Anul Nou, Sydney-ul a tinut cu tot dinadinsul sa fie un exemplu demn de urmat pentru metropolele planetei. Numai aici veti avea parte nu de unul, ci de doua spectacole de artificii, spectacolul de la ora 21:00, numit Family Fireworks, si cel de la miezul noptii - Midnight Fireworks. In fiecare an, de Revelion, Sydney-ul se bucura de unele dintre cele mai spectaculoase focuri de artificii, nu degeaba acest spectacol este cel mai urmarit de pe glob. Si nu este decat inceputul...

Vezi care e cea mai faimoasa plaja de nudisti din Australia!

Dupa salva de tun trasa in cinstea noului an si dupa impresionantele spectacole de artificii, petrecerea se transforma intr-un veritabil carnaval. Parade, multimi de oameni dansand pe strazi si sute de cluburi in care poti sarbatori alaturi de prietenosii australieni te asteapta la unul dintre cele mai frumoase Revelioane din lume. Nu intamplator, peste un milion de oameni aleg anual Portul Luminii ca destinatie de Anul Nou...

2. Times Square - New York
Se spune ca este, probabil, cel mai faimos spectacol de Anul Nou, un spectacol urmarit pe viu de cel putin un milion de oameni si de pe putin 1 miliard de telespectatori din toata lumea. Numaratoarea inversa din Times Square este si ea celebra iar focurile de artificii si milioanele de conffeti creeaza o atmosfera de vis. Este practic, o petrecere gigantica, o petrecere care continua dupa miezul noptii in sutele de cluburi, discoteci si restaurante din uriasa metropola americana. Concertele tin pana in zori, asa ca nu vei avea ocazia sa te plictisesti sau sa simti vreun moment ca ai fi putut sa te simti mai bine in alta parte. Nu trebuie decat sa te incarci cu uriasa energie din Times Square si sa vii pregatit pentru cea mai mare petrecere a anului.

1. Copacabana - Rio de Janeiro
Un Revelion brazilian (Reveillon - dupa cum il numesc localnicii) este, de fiecare data, un eveniment de-a dreptul memorabil pe care nu ar trebui sa il ratezi. Femei frumoase, artificii, samba, costume exotice, cocktailuri si o plaja care te asteapta sa sarbatoresti in stil de carnaval trecerea dintre ani... ingredientele care iti pot transforma vacanta de sarbatori intr-una perfecta. Nu uita sa te imbraci in alb, asa o cere traditia, si sa te pregatesti sa dansezi, alaturi de cei aproape doua milioane de oameni, o noapte si zi neintrerupt.

Este deja un fapt ultracunoscut ca brazilienii sunt unii dintre cei mai buni dansatori ai lumii si unii dintre cei mai buni organizatori de petreceri. Fii sigur ca nimic nu iti va lipsi si ca autoritatile tin cu tot dinandinsul ca oamenii sa se intoarca la fel de entuziasti si in anul urmator. La urma urmei, ce poate fi mai frumos decat un revelion pe una dintre cele mai frumoase plaje ale lumii?

Citeste articolul integral

DISNEYLAND, copilaria perpetua intr-o lume de vis

2010-11-11T12:34:00.001+02:00

“E distractiv sa faci imposibilul!” spunea odata Walt Disney, cel care, in 1923, sosea la Hollywood cu 40 de dolari in buzunar si pe al carui nume acum cunoscut in intreaga lume s-a construit un adevarat regat al copilariei.

Totul a inceput cu un soricel - Mickey Mouse - adus la viata in 1928, despre care Walt Disney insusi spunea ca il iubeste mai mult decat pe orice femeie pe care a cunoscut-o. Tot creatorul lui Mickey sustinea ca animatia este un mijloc universal de comunicare: se adreseaza oamenilor de toate varstele, din intreaga lume si, intr-adevar, universul moral creat de Disney, in care binele iese mereu triumfator, este indragit de toti.

In 1955, Walt Disney a facut primul pas dincolo de realitatea virtuala pe care o crease: a infiintat primul parc tematic - Disneyland -, in Anaheim, California. In ciuda tuturor criticilor care prooroceau un rasunator dezastru financiar, parcul a avut in primul an de functionare un venit brut de 10 milioane de dolari. Visul a iesit invingator in fata realitatii. Apoi, magia Walt Disney s-a raspandit in lume.

La ora actuala, cu incasari totale (din toate activitatile) de 80 de miliarde de dolari anual, compania detine 5 parcuri tematice: Disneyland California (1955), Disney World Florida (1971), Disneyland Tokyo (1983) si Disneyland Paris (1992), Disneyland Hong Kong (2005), Disneyland Shanghai si Disneyland Dubai fiind programate sa se deschida in urmatorii 5 ani.

Cel mai mare parc si resort Disney pana in prezent este cel din Florida, care ocupa o suprafata de 121,7 km patrati (aproape de doua ori mai mult decat insula Manhattan), are peste 60.000 de angajati si cateva zeci de milioane de vizitatori anual. Giganticul complex are patru parcuri tematice, doua parcuri acvatice, 23 de hoteluri, sase terenuri de golf si doua complexe de distractii indoor. Al doilea mare parc Disneyland este cel din Paris a avut de la inaugurare, in 1992, peste 200 de milioane de vizitatori, dintre care 16 milioane numai anul trecut - ceea ce il face cea mai vizitata destinatie turistica a Frantei si a Europei; asta in pofida atitudinii ostile a intelectualitatii franceze, care-l considera un afront adus culturii tarii lor.

Aceasta afacere uriasa este in continua expansiune. Programul Magical Gatherings, lansat in octombrie 2003, este o prioritate mondiala in materie de turism si permite grupurilor, oricat de numeroase, sa traiasca impreuna (ca o comunitate ad-hoc) experienta lumii Disney. Mai exista apoi Fast Pass - un program pentru un sistem de acces ce impiedica formarea cozilor insuportabile din parcurile de distractii - si cardul co-branduit Disney VISA, care permite utilizatorilor sa castige excursii sau diferite produse Disney.

Disney Magic si Disney Wonder sunt cele doua vase de croaziera ale Disney Cruise Line, cu care compania opereaza in marea Caraibelor si in Bahamas. Croazierele sunt astfel concepute incat pot satisface asteptarile pasagerilor de toate varstele. Fiecare dintre cele doua vase cantareste 83.000 de tone, are un echipaj de 900 de oameni si poate lua la bord 2.400 de pasageri.

Disneyland nu va fi gata niciodata. El va continua sa se dezvolte atata vreme cat oamenii isi vor dori ca visele sa li se transforme in realitate", spunea Walt Disney in 1966, cu putin timp inainte de a se stinge din viata.

Citeste articolul integral

2010-11-10T11:45:00.001+02:00

Religia ca spectacol – ritualuri bizare in jurul lumii

Se spune ca, la ora actuala, in lume, alaturi de atei, in numar de un miliard, exista 5 miliarde de persoane credincioase. Unii cred in Iisus Hristos, altii in Allah sau in Buddha, dar exista si cei care se inchina la spirite ale naturii, animale sau chiar … Maradona! Iata o selectie de ritualuri si festivitati bizare, surprinse de ochiul aparatului de fotografiat.

1. O fi ocazia cu care a fost facuta, sau efectul fotografiei cu expunere lunga, ceea ce face acest instantaneu al Vesak Day - festivitatea cea mai importanta a Budismului, care celebreaza nasterea si disparitia lui Buddha - atat de sugestiv. Dungile luminoase sunt date de flacara lumanarilor purtate in procesiune de credinciosi: pe parcursul acestei festivitati, care are loc intr-o zi cu luna plina din luna mai, ei duc la temple ofrande: lumanari, mancare si flori (in imagine este surprinsa festivitatea in provincia Nakhon Pathom, in apropiere de Bangkok, Thailanda). Apoi arunca apa pe umerii statuii lui Buddha-copil, rugandu-se pentru purificarea umanitatii de aviditate, ignoranta si ura.

2. Intreruperea ciclului reincarnarilor si fuziunea propriului suflet cu constiinta cosmica: pentru a atinge cat mai rapid aceste obiective aflate la baza hinduismului, asa-numitii "sadhu" (oameni ai binelului, oameni-sfinti, in sanscrita) renunta la orice bunuri materiale si pornesc la drum prin India si Nepal, traind din ofrandele primite de la credinciosi. Pentru a atinge comuniunea totala cu divinitatea, ei se abtin de la consumul de la alcool si carne, renunta la sex si practica anumite gesturi extreme: unii pot tine un membru ridicat si nemiscat ani in sir, pana cand li se atrofiaza, altii, precum membrii sectei Naga Baba, isi desensibilizeaza penisul folosindu-l pentru a cara bolovani.

3. De obicei, simbolizeaza o natiune, o echipa, un grup de apartenenta. In Tibet insa, steagurile vehiculeaza mesaje universale de pace, compasiune, forta interioara si speranta. Aceste "steaguri de rugaciune", inscriptionate cu mantre, sunt inaltate in aer liber, in fata templelor si locurilor sacre, pe acoperisuri, pe poduri si in varful muntilor. Culoarea fiecaruia corespunde unui element, galben pentru pamant, verde pentru apa, rosu pentru foc, alb pentru nori, albastru pentru aer si cer.

4. Mai multe ore petrecute "la machiaj", un strat gros de ceara intins pe piele, costume grele croite din nuci de cocos colorate si "constructii" voluminoase de acoperit capul, a caror inaltime poate ajunge chiar si la 6-7 metri; nu sunt putine "torturile" la care se supun "performerii" Theyyam-ului, un dans ritualic caracteristic statului indian Kerala. Dar la finalul laborioaselor lor pregatiri, eforturile le sunt recompensate: pe parcursul dansului, artistii intra intr-o comuniune profunda cu divinitatea (fenomen care variaza in functie de modalitatile si de regiunea in care se desfasoara ritualul), pana cand se identifica total cu aceasta. Dupa care, pana si o simpla atingere a dansatorilor este considerata miraculoasa.

5. In fata unui curcubeu ca acesta (fotografiat in apropierea stadionului din Soweto, in Africa de Sud) anticii observatori ceresti se lansau in interpretari cat se poate de fanteziste. Potrivit mitologiei grecesti, de exemplu, acest cerc colorat era drumul parcurs de Iris, mesagera zeilor, pentru a livra mesajele zeilor Olimpului in casele muritorilor. Pentru hinduisti, curcubeul este insa arcul lui Indra, regele tuturor zeilor, conducatorul Deva-silor, zeul razboiului, zeul fulgerului si al furtunii, cel mai mare dintre razboinici, aparatorul zeilor si al intregii omeniri impotriva fortelor raului. Dar la ora actuala stim ca zeii nu au nicio legatura cu acest fenomen optic, provocat de refractia luminii soarelui, care traverseaza micutele picaturi de apa suspendate in aer dupa o furtuna.

6. Aceasta tanara mireasa din India tocmai ce i s-a pus un inel pe degetul…de la picior. In Tamil Nadu, verigheta se poarta pe "aratatorul" piciorului. Conform traditiei, cele doua ineluse de argint, aplicate in timpul ceremoniei, de catre sot, pe degetele de la picioarele iubitei, au capacitatea de a-i favoriza o sarcina usoara. De evitat inelele de aur: pentru hindusi, metalul pretios este simbolul zeitei abundentei, Lakshmi, iar gestul de a-l pune la picioare, cea mai umila parte a corpului, este considerat o ofensa adusa divinitatii.

7. Experti in alpinism? Pasionati de trekking? Nu tocmai. Ceea ce vedeti este un grup de pelerini indreptandu-se catre o stalagmita, un bloc de gheata cu forma alungita, care, potrivit traditiei, l-ar infatisa pe Shiva Linga, falusul sacru al zeului Shiva, simbol al potentei si fertilitatii. Curioasa efigie, aflata in pesterile Amarnath, la o inaltime de 3.888 metri, in Kashmir, este vizitata in fiecare vara de mii de pelerini si cupluri care-si doresc copii.

8. Multi fotbalisti sunt idolatrizati de microbisti, dar unul singur se poate lauda cu un adevarat "cult" in onoarea lui! Doi fani ai lui Diego Armando Maradona au fondat in 1998, in orasul Rosario din Argentina, biserica lui Maradona, care la ora actuala numara mii de adepti din lumea intreaga. "Credinciosii" au si un set de porunci, precum "Iubeste fotbalul mai presus de orice!", si un calendar de festivitati si sarbatori liturgice. Din acesta nu lipseste Craciunul, care insa se sarbatoreste pe 30 octombrie (ziua de nastere a lui Maradona), prin proiectii publice de meciuri ale fotbalistului, pe ecrane gigantice.

9. Ce bine totusi ca in aceasta moderna interpretare a jocului cu balonul rotund, regulile s-au schimbat! Se stiu putine lucruri despre acest joc antic, practicat de Maya si de alte populatii mezoamericane in urma cu peste 3.000 de ani. Fiecare popor il juca in felul sau, si se crede ca mayasii l-ar fi practicat ca pe un un soi de hokey (in imagine o varianta cu mingea in flacari). Cu o singura deosebire: potrivit unor cronicari ai epocii, distractia s-ar fi sfarsit de multe ori dramatic, meciurile incheindu-se printr-un ritual de sacrificiu: decapitarea unuia sau a mai multor jucatori.

Citeste aici despre bizara lume a sporturilor traditionale!

10. Potrivit mitului, aceasta stanca legendara din sudul Birmaniei (Myanmar) atarna de un fir de par: se spune ca la baza ei s-ar afla un fir de par al lui Buddha. Legenda s-a nascut cel mai probabil atunci cand primii oameni au vazut gigantica roca (20 metri inaltime) suspendata in gol, si-au gandit ca numai ceva miraculos ar fi putut s-o tina in echilibru. Ca atare, in urma cu circa 2.000 de ani, i-au construit deasupra o pagoda (Kyaiktiyo). An de an, mii de budisti vin aici in pelerinaj. Ei lipesc foite subtiri de aur de roca, denumita de-acum Golden Rock. Un gest cam costisitor, dar unul obisnuit in traditia budista, prin care pelerinii fac dovada devotiunii lor fata de Buddha, sperand sa primeasca in schimb putin noroc.

Vezi aici care sunt templele de basm de pe Pamant!

11. Cine stie daca Hua Chi, calugar tibetan trecut de 70 de ani, isi va lasa amprenta asupra istoriei. Pana una alta, a lasat doua (mai mici) pe podeaua unei manastiri din Tongren, China. Doua mii de rugaciuni pe zi, timp de 20 de ani, in acelasi loc, au sapat in pardoseala aceste urme adanci de 3 cm!

12. Aceasta pasare nu este ceea ce pare a fi, ci un soi de calugar buddist "undercover", aflat in transa. In cadrul acestei zile de sarbatoare (Tsechu), pasarea reprezinta incarnarea unei divinitati protectoare, sarcina ei fiind aceea de a dansa fara a comite nici cea mai mica greseala. In Buthan, acolo unde a fost facuta aceasta fotografie, dansul este considerat o manifestare religioasa, o forma de meditatie care urmeaza, de milenii, acelasi ritual. A comite chiar si o sigura eroare reprezinta un sacrilegiu.

13. Interzis sa te certi, sa minti si sa calomniezi. Pe parcursul lunii Ramadam, musulmanii practicanti trebuie sa se abtina nu numai de la mancare, ci si de la ganduri si actiuni rele, fumat si raporturi sexuale. Cel putin pana la asfintitul Soarelui. De-abia la apus, postul este intrerupt, iar inaintea cinei, musulmanii trebuie sa manance o curmala - deoarece asa facea profetul Mahomed -, sau sa bea un pahar cu apa. O metoda care, potrivit traditiei musulmane, i-ar obisnui pe credinciosi cu autocontrolul si disciplina. In imagine, un grup de musulmani adunati la o rugaciune in Mathura (India), pe parcursul Eid-al-Fitr, sarbatoarea inchiderii Ramadanului.

14. Labele impreunate in semn de rugaciune. Despre acest pios catel pe nume Conan - fotografiat aici in manastirea Zen "Shuri Kannondo" din Naha, Japonia -, se zice ca ar fi invatat sa se roage imitandu-si stapanul: calugarul Joei Yoshikuni. Religia budista prevede respectul maxim acordat tuturor animalelor. O legenda spune ca, la moartea lui Buddha, toate animalele indurerate s-au adunat in semn de respect; in afara de pisici si de serpi, singurele vietuitoare care n-ar fi varsat nicio lacrima, atragandu-si oprobiul budistilor.

15. Acest barbat s-a machiat in acest stil pentru o ocazie speciala: sarbatoarea lui Onam, o ceremonie foarte vivace si colorata, care cinsteste reincarnarea zeului Vishnu, si se desfasoara la Kermala, in India. Sarbatorile hinduiste sunt numeroase si foarte raspandite in intreaga Indie. Zeul unic Brahma are trei aspecte (Brahma, Vishnu si Shiva), fiecare avand diferite incarnari, numite si "avatar", care in sanscrita inseamna "descins".

16. Ne aflam in Indonezia, unde niste studenti deghizati in maimute isi asteapta randul pentru a incepe dansul: nu este vorba despre un spectacol de teatru, ci despre un dans hindu in onoarea maimutelor, animale considerate sacre deoarece - spune legenda - ar fi ajutat un zeu sa invinga un demon. Pe vremuri, acest ritual avea loc noaptea, in secret; o forma de exorcism practicat, mai ales, in timpul epidemiilor de ciuma. In prezent, turisti si fotografi din toata lumea stau la coada pentru a asista la acest ceremonial straniu.

Citeste articolul integral

Valencia – Incredibilul Oras al Artelor si Stiintelor

2010-11-08T11:35:00.000+02:00

Un proiect futurist fabulos, concretizat intr-un adevarat paradis atat pentru copiii curiosi, cat si pentru adultii pasionati de stiinte. Acesta este Ciutat de les Arts i les Ciències, Orasul Artelor si Stiintelor din Valencia, un complex pe care nu trebuie sa il ratati. Fotoreporterul Florin Iorganda va spune, in imagini si cuvinte, de ce.

Edilii care au gestionat in ultimii 30 de ani dezvoltarea Valenciei ar trebui sa figureze la loc de cinste in orice manual de urbanism. Asta pentru ca, in ultimele decenii, dintr-o asezare comuna, care nu punea mare pret pe istoria, traditiile si infatisarea sa, orasul spaniol s-a reinventat fericit si spectaculos de cateva ori, devenind astazi una dintre cele mai cautate destinatii de vacanta din lume. Paradoxal, totul a inceput cu un dezastru.

Pana in a doua jumatate a secolului trecut, Valencia era taiata in doua de fluviul Turia. Albia acestuia, navigabila, era la fel de lata ca Sena la Paris sau Dunarea la Budapesta, iar Turia era exploatat la fel de frumos: restaurante pe apa, vaporase de croaziera, poduri maiestuoase, fiecare cu propria sa identitate arhitectonica. In 1957 insa, in urma unei furtuni, fluviul a iesit furios din matca si a produs inundatii cu adevarat devastatoare: pentru cateva saptamani, orasul a fost efectiv scufundat sub ape, in unele locuri, adancimea acestora ajungand si la cinci metri! Zeci de oameni si-au pierdut vietile si mai multe cladiri au fost distruse. Dupa ce apele s-au retras, municipalitatea valenciana a hotarat, ca masura de siguranta, devierea completa a cursului fluviului. In prezent, acesta nici macar nu mai intra in oras, varsandu-se in Mediterana prin doua canale ce ocolesc Valencia.

In urbe a ramas, asadar, o uriasa albie goala... care, in cele din urma, a fost exploatata genial. In ea a fost zamislita Jardi del Turia, un imens lant verde compus din gradini de flori, fantani, grupuri statuare, parcuri luxuriante cu palmieri si plante exotice, centre sportive in aer liber cu accesul tot liber, locuri generoase de joaca precum Parque Gulliver, circuite pentru biciclisti si amatori de jogging si sali de concerte precum El Palau de la Musica Valenciana. "Fluviul verde" era o ocazie unica in lume pentru arhitecti - astfel ca, la inceputul anilor '90 ai secolului XX, Santiago Calatrava Valls si Félix Candela au indraznit sa imagineze un proiect fabulos, care a si castigat licitatia organizata de primaria valenciana. In extremitatea estica a fostei albii, a fost ridicat Ciutat de les Arts i les Ciències (Orasul Artelor si al Stiintelor), un complex futurist care te lasa la propriu cu gura cascata; mie mi-a dat straniul sentiment ca sunt protagonistul unui film SF, ca ma aflu pe alta planeta, una locuita de o civilizatie mult mai avansata decat cea umana. Compus din Muzeul Stiintelor Principe Felipe, cinematograful Imax si planetariumul L'Hemisfèric, parcul L'Oceanografic, gradina L'Umbracle si Opera Reina Sofia, Orasul Artelor... este, pe buna dreptate, cea mai titrata lucrare arhitectonica din istoria recenta.

Am fost in Ciutat de les Arts i les Ciències intr-o zi de sambata, am prins o vreme superba si m-am gandit sa va povestesc ce inseamna Orasul Artelor si Stiintei de la fata locului, sa va impartasesc cateva sfaturi si, de ce nu, sa va deschid apetitul pentru calatorii.

In primul rand, nu va ganditi sa petreceti aici mai putin de o zi; e drept ca Valencia si imprejurimile sale au numeroase puncte forte de atractie turistica, dar, credeti-ma pe cuvant, merita o zi plina dedicata numai Orasului Artelor si Stiintelor. Foarte important: daca aveti, luati-va copiii cu voi - micutii vor petrece o zi pe cinste!

Incepem calatoria in fata Muzeului Stiintelor (numit in cinstea Principelui Felipe), o cladire de 20.000 de metri patrati, construita pe trei nivele, care, privita de afara, se aseamana unui schelet de balena. Am vazut, de departe, o coada imensa la intrare si ne-am speriat ca tot acest puhoi de oameni cumpara aceleasi bilete ca si noi. Pe cand comentam coincidenta de a vedea atat de multi oameni imbracati in tricoul Rioja (asa cum mai este denumit tricoul echipei nationale de fotbal spaniole), spre usurarea noastra, am aflat ca ei stateau o coada paralela, pentru a vedea, in original, Cupa Mondiala ce facea un turneu prin tara castigatoarei din vara.

Am inceput turul descoperirilor stiintifice: masinarii stranii ce iti prezinta, intr-o forma simplificata, accesibila oricui, notiuni fizice dintre cele mai complexe, de la refractia lumii la proprietatile sunetului, ale vantului sau planetelor.

Copiii se distreaza, mai ales, la ultimul etaj, acolo unde isi pot afla cantitatea de apa din corp, au posibilitatea de a privi obiectele din jur asa cum animalele si pasarile le-ar vedea sau se pot intrece in a utiliza forta de gravitatie a diferitelor planete pentru a trimite navete spatiale spre diverse destinatii cosmice.

Intrucat vizitarea cladirii din extremitatea estica - Palatul Culturii, care gazduieste Opera Valenciei unde se tin majoritatea concertelor de muzica clasica din oras, am decis sa o las pentru alta zi, iar vizionarea filmului din Hemisferic incepea la noua seara, am urcat spre partea mai "exotica" a complexului.

Podul Assut de l'Oro, care separa campusul in doua, este sustinut de 28 de cabluri gigantice, ancorate in 2 coloane, si reprezinta cea mai inalta constuctie a Valenciei - 125 de metri. Dincolo de el, se afla Agora: o sala polivalenta nedeschisa publicului decat in timpul spectacolelor si a competitiilor sportive: intre care Masterul de Tenis de la Valencia, gazduit in fiecare an la sfarsitul lunii octombrie si care a adus, in 2010, sapte dintre primii zece tenismeni ai lumii.

"Atractia" cu cea mai mare suprafata o reprezinta Aquarius, un adevarat Pamant in miniatura, care prezinta pasari si pesti de pe tot globul, in mini-habitate bine delimitate. La o prima vedere, este un spatiu destinat copiilor, dar sunt sigur ca nici unul din vizitatori nu a vazut in viata sa toate speciile prezente in mediul lor natural. Este cel mai mare acvariu din Europa si gazduiste sali subterane imense in care inoata mii de pesti exotici, rechini sau caluti de mare. Mamifere gigante din familia balenelor, morse si pinguini - toate au un mediu artificial atent ales si ingrijit pentru a le da cat mai bine impresia de "acasa" si a se comporta natural, spre deliciul vizitatorilor. Personal, am fost impresionat de tunelele lungi de zeci de metri, construite chiar prin mijlocul acvariilor, de unde ai posibilitatea de a vedea practic in 360 de grade viata acvatica: in acelasi moment, o pisica de mare inoata razant sub picioare, iar un rechin lung de peste 2 metri iti trece, literalmente, pe langa urechi.

Iesiti la lumina, am vazut o gramada de pasari exotice - de la flamingo, la banalele rate -, foci si alte mamifere acvatice de suprafata. Bineinteles ca un spectacol de delfini e atractia serii si tine cu sufletul al gura pana la 3.000 de spectatori, majoritatea copii, la fiecare reprezentatie.

Am revenit in perimetrul principal al complexului pentru a vedea expozitia temporara dedicata dinozaurilor. Intreaga alee a Umbrarului (un spatiu in aer liber care gazduieste vegetatie specifica zonei Valenciei) era arhiplina de tot felul de specii de dinozauri, unii dintre ei replicati in marime naturala.

Seara s-a terminat la Hemisferic, unde IMAX a construit un cinematograf al viitorului in care proiectia are loc, practic, pe... tavan. Spectatorii se aseaza aproape lungiti pe fotolii foarte inclinate si au un camp de vizibilitate de 180 de grade asupra intregii cupole pe care are loc proiectia. Am vazut un documentar incitant despre Arabia Saudita, un film in care camerele aveau un unghi de cuprindere mai mare decat suntem obisnuiti, oferind astfel o perspectiva plina de detalii in miscare de la o extremitate la alta a cupolei. Cat despre barierele lingvistice, nu va faceti probleme: fiecare spectator poarta un dispozitiv tip Start Trek pe frunte care ii da posibilitatea sa isi aleaga limba in care vrea sa vada pelicula.

Si pentru ca seara sa se termine cu bine, am avut supriza unui concert gratuit, sponsorizat de Seat, care au implinit anul acesta 60 de ani de existenta. Scena s-a incins cu trupe de pop-rock, la moda in Spania; favoritii mei fiind El sueño de morfeo cu Ojos del cielo.

Mai multe informatii despre Orasul Artelor si Stiintei aflati de pe site-ul complexului, la http://www.cac.es/, de unde puteti vedea si ce expozitii si spectacole vor fi in perioada in care ajungeti acolo. Vacanta placuta!

Citeste articolul integral

Top 10 cele mai ciudate asezari ale lumii

2010-11-05T13:06:00.001+02:00

Recent, autoritatile din Sudan si-au anuntat planul de reproiectare a oraselor acestei tari in forma unor animale si fructe. Dezvoltatorii chinezi au de gand sa contruiasca in Golful Xiamen o imitatie a oraselului portuar spaniol Cadaqués, unde a trait candva artistul Salvador Dali. Dar acesti vizionari nu sunt nici pe departe pionieri intr-ale creativitatii urbanistice. Unele proiecte de acelasi fel se dovedesc, adesea, iluzorii si nu apuca sa vada lumina zilei, iar altele sunt rapid abandonate. Totusi, lumea este presarata, in diferse colturi ale sale, cu asezari fantastice, orase tematice si peisaje urbane suprarealiste. Iata zece dintre cele mai spectaculoase astfel de teritorii.

10. Orasul Sahului, Rusia
Ca descendenti directi ai lui Gingis Han, ar fi de asteptat ca locuitorii din Calmichia sa manifeste un cult aparte pentru fineturile artei razboiului si sa ii inchine acestuia festivaluri si monumente. Totusi, presedintele excentric al acestei republici rusesti, Kirsan Ilyumzhinov, a construit in 1998, cu o investitie de peste 30 de milioane de dolari, "Orasul Sahului", chiar in mijlocul Elistei, singura capitala europeana budista. Momentan, amanajarea urbanistica nu este un oras in adevaratul sens al cuvantului, aspecte vizuale tipice celui mai cunoscut sport al mintii regasindu-se doar la nivelul unui dom, in cateva case luxoase si pe unele stradute (nelipsind platforme de sah uriase, cu piese de dimensiunea unor copii), intr-o piscina, un hotel si un magazin de produse alimentare.

Cu toate acestea, conceptul se vrea a se extinde pana va cuprinde salile de opera si de spectacole din oras, muzeele, conservatorul, scoala de arte, academiile religioase, centrul de medicina traditionala si un complex de creativitate juvenila. Ramane de vazut daca toate acestea se vor intampla, avand in vedere ca mandatul de presedinte al lui Ilyumzhinov - care mai prezideaza si FIDE sau Federatia Mondiala de Sah - este pe cale sa expire, omul de afaceri nemaiavand dreptul sa isi depuna candidatura.

9. Regiunea Autonoma Evreiesca, Rusia
Un teritoriu evreiesc creat artificial de Stalin in indepartatul sud siberian, Regiunea Autonoma Evreiasca este un raion federal al Rusiei, situat la granita cu China. Populatia locului numara, in 2002, doar 190.000 de locuitori pe o suprafata de 36.000 km patrati (mai mare decat Israel), dintre care numai 1,5% sunt evrei, restul rusi si ucrainieni. Regiunea administrativa a fost fondata in 1928, in spiritul politicii staliniste a nationalitatilor, conform careia fiecare grup national din Uniunea Sovietica trebuia sa primeasca un teritoriu in care sa isi dezvolte autonom cultura.

Din punct de vedere al "Zionului Sovietic" ce se contura in fanteziile acelor vremuri, locul a ramas o relicva care mai aminteste de iudaism doar prin arhitectura unor cladiri si prin unele traditii inca pastrate. Ca stat, insa, Regiunea Autonoma Evreiasca, avand capitala la Birobidjan, este o entitate valida, cu guvern si partide politice, cu infrastructura, servicii de sanatate si de educatie, cu economie si turism. Nu este un teritoriu mort, asa cum il prezinta unele surse, prezenta inca vie a unor simboluri evreiesti dand un aer insolit locului.

8. Satul Piticilor, China
Peste 100 de cetateni chinezi suferinzi de nanism presteaza in cadrul unui spectacol intitulat "Regatul Piticilor", sustinut in apropierea localitatii Kunming, din provincia chineza Yunnan. Preselectia pentru aceasta reprezentatie a avut loc in vara anului 2009, participarea concurentilor presupunand numai doua conditii: varsta cuprinsa intre 18 si 40 ani si inaltimea mai mica de 130 centimetri. Nu erau solicitate alte abilitati speciale.

Acum, cei care au fost alesi, urca pe scena Gradinii Fluturilor din Lumea Kunming de doua ori pe zi, ca sa cante, sa danseze si sa presteze scene umoristice, totul pentru amuzarea multimii. Avand in vedere discriminarile de care se lovesc in China, oamenii in miniatura au privit "Regatul Piticilor" ca pe o oportunitate. Diversele surse atesta fie ideea ca parcul tematic este doar o afacere profitabila si nu o comunitate inchegata de pitici, fie emit teoria conform careia casele in forma de ciuperci servesc drept locuinte pentru ei si ca si-ar duce viata in acel loc.

7. Orasul unde nimeni nu are voie sa moara, Norvegia
Longyearbyen, mica localitate din arhipelagul norvegian Svalbard este una dintre cele mai nordice asezari umane si, la o prima vedere, nu pare mai mult decat un linistit oras din interiorul Cercului Arctic. Asta pana ii afli obiceiurile neobisnuite. O noapte dureaza aproximativ 6 luni, iar studentii invata cum sa impuste ursii polari pentru a se apara de atacurile acestora. Copiii de gradinita invata tehnici de fizioterapie pentru a-si mentine mobilitatea in cazuri de ninsoare abundenta, desi arhipelagul a inceput deja sa tanjeasca dupa zapezile de alta data, din cauza incalzirii globale. Nimic neobisnuit pentru un oras situat in apropierea Polului Nord. Ciudateniile apar in momentul in care locuitorii din Longyearbyen se confrunta cu o cauza naturala absolut normala: decesul.

Aceasta nu inseamna ca orasul este selectiv cu cei care trec poarta micului cimitir, doar ca expertii au realizat ca permafrostul impiedica descompunerea naturala a cadavrelor, motiv pentru care nimeni nu a mai fost inmormantat aici de peste 70 de ani. Pentru a primi un loc ce veci, locuitorii trebuie sa faca demersuri in alte orase ale Norvegiei, proceduri care uneori pot dura destul de mult. Dar ceea ce este si mai interesant, este faptul ca desi nimeni nu poate fi inmormantat in Longyearbyen, orasul este pregatit pentru Apocalipsa. In mica urbe norvegiana, programul Local Seed Vaults - program prin care seminte de plante sunt depozitate pentru a ajuta omenirea sa depaseasca o distrugere totala - a gasit locatia ideala pentru stocarea resurselor. Tot aici, in 1998, oamenii de stiinta au incercat sa dezgroape trupurile a sapte mineri decedati in 1918 din cauza gripei spaniole. Se spera identificarea virusului care a dus la moartea a peste 50 de milioane de oameni si crearea unui vaccin care sa il poata combate in viitor. Incercarile cercetatorilor au fost insa un esec.

6. Orasul Gunoaielor, Egipt
Manshiet Nasser este o ciudata comunitate din Cairo, Egipt. Oamenii numesc acest loc Orasul Gunoaielor, si asta pentru ca sute de tone de deseuri, din toata capitala egipteana, sunt aruncate aici. Si mai bizar este faptul ca exista persoane, chiar familii intregi, care locuiesc in Manshiet Nasser, sub denumirea generica de Zabbalin (gunoieri). Acestea scormonesc zilnic printre gunoaie in speranta de a gasi resturi care pot fi reciclate.

In fapt, circa 80% dintre gunoaiele adunate la Manshiet Nasser sunt reciclate si revandute. Majoritatea apartamentelor si a magazinelor construite in acest teritoriu nu au aprobare. In Orasul Gunoaielor, majoritatea familiilor sunt specializate in sortarea cate unui anumit tip de deseu. De asemenea, cea mai numeroasa comunitate de gunoieri este alcatuita din crestini ai Bisericii Copte, biserica in pestera a orasului, St Sama'an, fiind cea mai mare din Orientul Mijlociu, cu o capacitate de 20.000 de enoriasi. Desi pare incredibil, comunitati de acest gen exista si in alte colturi ale lumii, cele mai cunoscute fiind cele din Los Angeles, Mumbay si Manilla.

5. Insula Crucisator, Japonia
Candva cea mai dens populata locatie a lumii - cu 13.000 de locuitori pe km patrat, avand o suprafata de 1,2 km patrati - insula artificiala Hashima din apropierea coastei japoneze, careia pescarusii ce o survoleaza ii dau aerul unei uriase nava de lupta, este in prezent, poate, cel mai mare oras fantoma de pe planeta. Fondata initial ca dispozitiv de exploatare a carbunelui de catre gigantul japonez Mitsubishi, insula gazduia casino-uri, cinematografe si, mai ales, foarte multi oameni. Totul, pana la declinul industriei de carbuni, soldat cu inchiderea, in 1974, a minei, moment in care insula a fost subit abandonata de toti locuitorii ei.

Pana foarte recent, vizitarea locului era ilegala, deoarece nimic de pe insula nu mai poate fi restaurat si este complet nesigur. Pedeapsa pentru vizitarea insulei consta in 30 de zile de inchisoare. De curand insa, guvernul japonez a reconsiderat aceasta decizie si a renuntat la restrictia absoluta de vizitare a insulei. Denumirea de "Gunkanjima", adica Insula Crucisator, i se potriveste locului, deoarece, din anumite unghiuri, chiar pare a fi o asemenea nava teribila a marilor. Orasul de pe insula are in totalitate un aspect post-apocaliptic insa, dupa forma si pozitionarea cladirilor inca aflate in picioare, nici atunci cand regiunea era infloritoare traiul aici nu pare sa fi fost cel mai fericit - mai degraba comparabil cu vietuirea intr-un musuroi de furnici.

4. Gaura omului alb, Australia
Coober Pedy este un orasel din nordul Australiei Sudice, numarand o populatie de aproximativ 2.000 de locuitori. Localitatea este renumita pentru statutul ei de "capitala mondiala a opalului" - gratie cantitatii uriase de opal pretios exploatat aici - dar se bucura si de faima si gratie celei mai numeroase comunitati umane care traiesc in subteran, indeosebi in foste mine restaurate, din pricina insuportabilei calduri diurne a locului. Denumirea de "Coober Pedy" vine din termenul aborigen local "kupa-piti", care inseamna "groapa omului alb".

Aici, o casa standard sub pamant, cu trei camere, sufragerie, bucatarie si baie poate fi sapata in stanca dealurilor pentru un pret similar unei case la suprafata. Cea suberana isi pastreaza o temperatura constanta, in timp ce casa de pe sol are nevoie de aer conditionat, mai ales in lunile de vara, atunci cand temperaturile depasesc mereu 40 de grade Celsius. Coober Pedy este un orasel foarte mic, care a devenit un popas popular in randul destinatiilor turistice, atractii importante ale locului fiind minele, cimitirul, bisericile, hotelul si magazinele din subteran. Situat la jumatatea distantei dintre Adelaide si Alice Spring, Coober Pady a devenit rapid o atractie turistica, turismul aducand, in prezent, la fel de multi bani pe cat o fac extractiile de opal.

3. Orasul-fantoma modern, China
In general, prin oras fantoma se intelege o asezare umana parasita dupa o indelunga locuire, o asezare veche, abandonata de catre oameni in urma unui cataclism sau a caderii economice. Cum poate, insa, un oras ultra modern sa devina unul fantoma? Ei bine, raspunsul vine din China, mai precis din orasul Ordos, acolo unde Kangbashi, unul dintre cele mai noi si mai moderne cartiere, este absolut gol. Districtul Kangabashi din Mongolia Interioara, China, a fost ridicat dupa toate standardele moderne, fiind capabil sa gazduiasca peste 1 milion de oameni, cea mai mare parte dintre ei trebuind sa lucreze in minele din apropierea orasului.

Autoritatile au investit circa 2,6 miliarde de dolari pentru a transforma zona intr-o veritabila metropola din care nu lipsesc uriase cladiri administrative, zgarie-nori, cladiri post-moderniste, muzee, teatre, biblioteci, parcuri sau resedinte de lux. Si chiar daca pare absurd, nimeni nu s-a gandit ca oamenii vor avea nevoie si de scoli, spitale, cablu TV, internet, un serviciu de taxi sau cluburi in care tinerii sa socializeze, motive suficiente pentru ca oamenii sa evite luxoasa destinatie. In prezent, singurii locuitori care pot fi intalniti pe strazile din Kangbashi sunt angajatii firmelor de salubrizare si extrem de putinii temerari care au ales sa locuiasca aici.

2. Orasul Tamisei, China
Asezarea-satelit intitulata "Orasul Tamisei" a fost inaugurata in 2006, ca parte a programului shaghaian "Un Oras, Noua Asezari", manifestand cultura britanica din care s-a inspirat printr-o piata centrala, cabine telefonice rosii, strazi denumite "High", "Oxford" sau Queen", precum si, desigur, prin priopriul raul artificial Tamisa. Totusi, in ciuda unei marketizari intense, comunitatea a esuat in a prospera, iar ceea ce a ramas in aceasta parte a Shanghai-ului este un oras destul de inert, dar un loc ideal pentru o plimbare linistita de dupa-amiaza.

Primul detaliu care atrage atentia in Orasul Tamisei sunt garzile in uniforme rosii care, chiar daca mai putin fastuos, la fel ca in Londra, se schimba periodic. Continuand pe strazile pavate cu piatra cubica, printre cladiri respectand fidel arhitectura anglo-europeana, pot fi admirate statui ale personalitatilor britanice, precum Winston Churchill si Printesa Diana, magazine si restaurante goale, o biserica crestina inconjurata de o peluza perfect tunsa unde chiar se oficilizeaza o cununie religioasa si chiar cateva mici stabilimente adresate publicului care au reusit sa se mentina si unde vizitatorii pot servi diferite specialitati cu specific londonez.

1. Federatia Damanhur, Italia
La 30 de kilometri de orasul italian Torino se afla orasul subteran Damanhur, supranumit Orasul Luminilor si "sediul" comunitatii damanhuriene. Locuitorii sai sustin ca puternica lor baza sociala, spirituala si economica reprezinta un exemplu demn de urmat de catre intreaga omenire. Ei au propria constitutie, propria moneda (credito) si propria limba, folosita in ritualuri. Idealul declarat al damanhurienilor il constituie promovarea libertatii de exprimare si circulatie a ideilor, incurajarea creativitatii si "imbunatatirea sinelui", vazute ca pasi pe calea evolutiei superioare a speciei umane. Locul a constituit multa vreme un secret pastrat cu strasnicie. Vastul complex de galerii si domuri subpamantene este cel mai mare din lume si, pana de curand, nici unui strain nu i-a fost permis accesul aici.

Existenta templului subteran a fost facuta publica abia in urma cu cativa ani, de catre un fost membru al comunitatii. De atunci, Damanhur si-a deschis portile si pentru vizitatori. Pretutindeni, simbolurile evoca dualitatea existentei - barbat-femeie, bine-rau, Soare-Luna -, podelele sunt decorate cu mozaicuri, iar peretii cu figuri in marime naturala, reprezentate dansand si luptandu-se. Toate acestea au fost lucrate exclusiv cu mana, asa cum au cerut intemeietorii. Fiecare incapere simbolizeaza un aspect al existentei: sala metalelor, unde viciul si virtutea duc o lupta fara sfarsit, sala pamantului, cu usile sale solara si selenara, sala oglinzilor si sala apei, unde peretii sunt decorati cu texte initiatice, scrise in limba secreta a comunitatii. Aici, femeile si barbatii sunt parteneri egali si isi unesc fortele completandu-se reciproc. Damanhurienii au un mod specific in care "se lupta cu fortele malefice": calatoriile astrale. Nu numai ca exista cursuri de felul acesta la Universitatea Damanhur, dar exista si o incapere speciala rezervata calatoriilor in timp si spatiu.

Citeste articolul integral

Hotel-cinema: o vacanta ca in filme

2010-11-04T10:30:00.002+02:00

De la Park Hyatt, din Tokyo, in ascensorul caruia Bill Murray o intalneste pe Scarlett Johansson in "Lost in translation", la Cipriani, unde s-au turnat scenele venetiene din “Casino Royale”, sunt numeroase filmele unde - mai mult sau mai putin evident - hotelurile joaca un rol determinant.

Un site italian de turism (Trivago.it) a identificat 10, in baza ranking-ului obtinut in randul utilizatorilor: preferatul internautilor este Hotel de Paris din Monte Carlo, unde s-a turnat Iron Man 2; urmat de Cipriani din Venetia ("Casino Royale") si Grand Hotel de Cabourg ("Coco avant Chanel"). Iata, mai jos, pentru cei care vor sa aiba o vacanta ca in filme, topul 10 al hotelurilor care au aparut in diverse pelicule.

1) Hotel de Paris, Monte-Carlo (Iron Man 2, 2010)
http://en.hoteldeparismontecarlo.com/

2) Hotel Cipriani, Venetia (Casino Royale, 2006)
http://www.hotelcipriani.com/web/ocip/hotel_cipriani.jsp

3) Hotel Park Hyatt, Tokyo. (Lost in translation, 2003)
http://www.tokyo.park.hyatt.com/hyatt/hotels/index.jsp?null

4) Grand Hotel de Cabourg, Cabourg, Franta (Coco avant Chanel, 2009)
http://www.accorhotels.com/gb/hotel-1282-le-grand-hotel-cabourg/index.shtml

5) Hotel Giraffe, New York ("Sex and the city", filmul, 2008)
http://www.hotelgiraffe.com/

6) Marriott Hotel, Budapesta ("Munich", 2005)
http://www.marriott.com/hotels/hotel-rooms/budhu-budapest-marriott-hotel/

7) Hotel 71, Chicago ("The Dark Knight", 2008)
http://www.hotel71.com/find71.cfm

8) Hotel de la Reconquista, Oviedo, Spania. ("Vicky, Christina, Barcelona", 2008)
http://www.tripadvisor.com/Hotel_Review-g187452-d206995-Reviews-Hotel_de_la_Reconquista-Oviedo_Asturias.html

9) Borgo Scopeto Relais, Siena. (Letters to Juliet, 2010)
http://www.borgoscopetorelais.it/it/relais.html

10) Hotel Regina, Paris. (The Bourne Identity, 2002)
http://www.regina-hotel.com/fr/navigation.htm

Citeste articolul integral

Khongoryn Els, desertul care canta

2010-11-03T10:20:00.000+02:00

Vechi legende mongole povestesc despre un taram sfant, unde desertul ia locul stepei, iar dunele de nisip canta taraganat despre faptele de vitejie ale stravechilor razboinici ai pustiei. Pana nu demult, oamenii de stiinta credeau ca totul nu este decat un mit din bogatul epos al mongolilor. Recent, lumea a aflat ca undeva in pustietatile marelui Gobi, se afla un loc unde desertul ingana tacut cantece unice, incapabile de reprodus. Minunea exista cu adevarat si poate fi admirata de oricine se incumeta sa calatoreasca pana inspre granitele de fier si foc ale neinduratorului Gobi...

Duelul intre elemente. Aerul si Pamantul

Isi datoreaza numele urmasilor marilor hani care au cucerit pe vremuri lumea. In limba mongola, Khongoryn Els se traduce prin"Nisipurile Cantatoare". Numele face trimitere directa la zgomotul aparte, nemaiantalnit in niciun desert al lumii, produs de boabele de nisip atunci cand vantul nemilos le arunca unele peste celelalte de-a lungul dunelor.

Spre deosebire de boabele de nisip obisnuite, ale caror suprafete sunt aspre si neregulate, firele de nisip din Khongoryn Els sunt rotunde si netede. Datorita climei uscate si aride, particulele de nisip creaza un sunet ireal, de neuitat pentru cei care il aud pentru prima data.

Din punct de vedere stiintific, fenomenul poate fi explicat sub diferite forme. Conform celei mai autorizate teorii in domeniu, nisipurile cantatoare, fluieratoare, sau chiar latratoare (cum marturisesc mongolii ca se aude cateodata cand bate vantul din Siberia), sunt nimic altceva decat particule de nisip care produc sunete de frecvente joase sau inalte, in functie de puterea si presiunea vantului. Sonoritatea emisiilor este, de obicei, reglata de vanturile care modeleaza formele si flancurile dunelor, pe cand sunetul propriu-zis este generat de stresul teluric care inalneste forta vantului.

In urma studiilor amanuntite efectuate de cercetatorii mongoli din cadrul Universitatii din Ulan Bator, pentru ca desertul sa "cante" literalmente, trebuiesc neaparat indeplinite o serie de conditii ale texturii fizico-geologice a nisipurilor:

Boabele de nisip trebuie sa aiba o forma rotunjita, daca nu chiar rotunda, iar diametrul sa fie cuprins, neaparat, intre 0,1-0, 5 milimetri.
Nisipul trebuie sa contina siliciu intr-o proportie potrivita
Nisipul trebuie sa aiba un grad idela de umiditate

O minune explicata stiintific

In aceste conditii, cea mai obisnuita frecventa emisa de vanturi se apropie de valorea de 450 Hz. In prezent, exista inca controverse stiintifice intre cercetatorii care nu pot cadea de acord asupra detaliilor care produc mecanismul prin care desertul canta.

O parte dintre acestia sustin ca frecventa vibratiilor este controlata de catre intensitatea cu care sufla vantul. Cealalta tabara este de parere ca frecventa vibratiilor are legatura doar cu grosimea si cu uscaciunea stratelor superioare de nisip.

Oricare dintre tabere ar avea dreptate, acest lucru nu afecteaza dramatismul declansat de experienta incomparabila data de trairea pe viu a momentelor in care esti izolat in Khongoryn Els, iar desertul din jurul tau se trezeste la viata animat de forte misterioase.

Intregul cadru natural prinde proportii magice, aerul se incarca cu electricitate, mirosuri din alte lumi apar de niciunde si iti asalteaza simturile. La picioarele tale, piatra faramitata in trilioane de fapturi mici si neinsufletite, prinde viata brusc si incepe sa ingane cantece care iti tulbura fiinta pentru totdeauna...

Sunetul creste in valuri si te inconjoara cu totul. Cantecul curge monoton si uneori strident, izbindu-se necontenit de dune. Rezonanta aerului creste atat de mult incat ai impresia ca nu doar desertul, ci insasi cerul participa la simfonia ultimativa a elementelor Naturii.

Notele specifice inregistrate la baza dunelor se inscriu intre frecventele de 60-105 Hertzi, si sunt controlate de rata coliziunii siroirilor de nisip care brazdeaza versantii dunei. In schimb, in cazul avalanselor spontane provocate de vanturile extrem de puternice, frecventa este controlata strict de gravitatie, alaturi de marimea proprie a firelor de nisip.

Cand viata invinge clima

Dunele Desertului cantator se intind pe o lungime de aproape 200 kilometri intr-o portiune sudica a Marelui Desert Gobi, fiind marginite de Muntele Sevrei si Muntele Zuulun, parte la randul lor, din lantul Muntilor Altai. Khongoryn Els este cel mai sonor, daca putem spune asa, dintre cele circa 30 de deserturi cantatoare raspandite in intreaga lume. Din nefericire, desertul minune dintre stepe si munti, este foarte sensibil la orice forma de poluare, care micro-matuieste firele de nisip ucigand astfel sunetul caracteristic al dunelor.

Climatul acestei margini inguste a Marelui Gobi este caracterizat pritr-o seceta cronicizata de-a dreptul, veri toride si ierni crancene alimentate din plin de vanturile inghetate care coboara din Siberia. Singurele asezari umane se gasesc de-a lungul campiilor inundate ale fluviului Huang He, unde cantitatile suficiente de apa permit agricultura pe baza exclusiva de irigatii.

Cel mai apropiat oras nu este unul mongol, asa cum s-ar putea crede, ci orasul chinezesc Baotu. Cele cateva ochiuri de lacuri cu apa sarata intregesc imaginea unui taram din alte lumi, brazdat doar de pastorii nomazi si turmele lor de oi si camile.

Cu toata asprimea sa caracteritica, Khongoryn Els adaposteste cateva oaze tipice pentru deserturile din Asia Centrala. In aceste adevarate insule de viata, se pot intalni numeroase specii de animale, pe care nu te-ai astepta sa le vezi aici, in pustietatea care canta despre faptele de vitejie ale unor razboinici din vremuri demult apuse.

In oaze se pot observa mufloni argali, capre ibex, leoparzi de zapada, gazele cu gusa, cainii dholi, ba chiar poti surprinde, uneori, silueta retrasa a misteriosului urs brun de Gobi, singura specie de urs adaptata sa traiasca in conditii de desert. Ochiurile de apa dulce din oaza atrag ca un magnet stoluri de gaste si rate salbatice, cocori siberieni si chiar flamingi.

In aceste conditii, poate suntem indreptatiti sa afirmam: cantecele lui Khongoryn Els sunt un imn inchinat Vietii intotdeauna triumfatoare!

Citeste articolul integral

Cele mai bune drumuri pentru sofat din lume

2010-11-02T09:48:00.000+02:00

Este putin probabil ca o persoana ce are la activ intre zece si... 500.000 de kilometri de condus un autoturism sa conteste ideea ca sofatul se numara printre placerile umane importante. Tot consensuala ar trebui sa fie si ideea ca cel putin la fel de important precum vehiculul condus este si drumul de sub roti. Desigur, sofand prin oras, placerea este mult infranata, motiv pentru care toti soferii viseaza la trasee lungi, drepte si neted asfaltate pentru a forta limitele proprii si pe cele ale masinii.

Cu totii ne dorim acel drum montan perfect, sau acea autostrada dreapta si lina care taie desertul, ori ruta de coasta care ia rasuflarea si solicita 100% concentrare si implicare. Chiar daca asemenea sosele raman doar fantezii pentru tara noastra, in lume ele se exista aievea si indraznim chiar o lista a celor mai spectaculoase, bune, exotice si cu importante portiuni drepte drumuri din lume, dupa cum urmeaza:

Col de Turini - Alpii francezi
Situat la o altitudine de peste 1.600 de metri deasupra nivelului marii, Col de Turini este o trecatoare montana in Alpii din sudul Frantei. Face parte dintr-o portiune de traseu lunga de 32 de kilometri a Campionatului Mondial de Raliuri de la Monte Carlo, drum ce combina 34 de curbe extrem de dificile, de tip "agrafa", dar si portiuni rectilinii unde masinile de curse ating viteze de peste 180 km/h. Este unul dintre cele mai incitante si mai provocatoare drumuri de pe Pamant.

Trecatoarea a fost prezentata in chiar primul episod al celui de-al zecelea sezon al deja celebrului show automobilistic de televiziune Top Gear, in cadrul caruia prezentatorii s-au aventurat in cautarea celui mai extrem drum pentru sofat din lume. In cel mai inalt punct al sau, Col de Turini atinge altitudinea de 1607 metri. Spre nord, drumul incepe cu o ametitoare serie de curbe la 180 de grade. Catre final, soferii traverseaza un defileu, avand un salbatic rau involburat in partea stanga si un impresionant perete stancos de-a dreapta.

Citeste si despre Eisriesenwelt - Pestera Gigantilor de Gheata din Alpi

Marele Drum Oceanic - Australia
Marele Drum Oceanic se intinde pe o mica sectiune din coasta sudica a Australiei, pe o distanta de aproximativ 250 de kilometri, intre orasele Torquay si Warrnambool. Soseaua a fost construita intr-un interval de timp de 13 ani, lucrarile incepand in 1919 si fiind executate mai ales de soldatii intorsi din Primul Razboi Mondial. Drumul parcurge regiuni de o frumusete uluitoare, ce combina peisajul montan cu cel oceanic.

Cel mai faimos spectacol vizual de pe traseu este Parcul National Port Campbell, denumit si "Cei Doisprezece Apostoli" dupa cele 12 roci de calcar de la malul oceanului, rezultate in urma eroziunilor. Sunt sanse mari ca orice sofer sa isi doreasca sa conduca pe acest drum de cel putin doua ori: prima data pentru fiorii sofatului, iar a doua oara pentru a admira peisajele si numeroasele popasuri. De altfel, aceasta ruta in sine ar putea fi o destinatie de vacanta, deoarece de-a lungul ei sunt foarte multe lucruri de facut si de vazut.

Citeste si despre cea mai cunoscuta plaja de nudisti din Australia

Autobahn - Germania
Faimoase in toata lumea si chiar in Romania, autostrazile germane Autobahn au fost primele sosele de mare viteza create de om. Spre deosebire de omoloagele lor din Elvetia si Austria, care au limite de viteza, autostrazile Autobahn din Germania pur si simplu nu impun nicio restrictie in acest sens, exceptand intersectiile si diverse puncte cu risc crescut. Dimpotriva chiar, este interzis accesul vehiculelor motorizate a caror viteza maxima nu poate depasi 60 si, pe alocuri, 80 de kilometri pe ora.

Prima autobahn din Germania a fost folosita ca pista de curse si, uneori, inca mai serveste acestui scop. Este de mentionat si ca, in ciuda vitezelor foarte mari cu care se circula pe Autobahn, accidentele inregistrate anual sunt in numar foarte mic, comparativ cele de pe alte drumuri din Germania. In plus, pe marginea Autobahn-ului, odata la fiecare 55 de kilometri se afla o benzinarie, insumandu-se un total de 720 de benzinarii, cu 500 de milioane de stationari anuale estimate ale calatorilor.

Citeste si despre cele 10 atractii ale orasului Berlin

Autostrada Coastei Pacifice - SUA
Exista, tehnic, drumuri mai bune, unde se poate conduce mai rapid. Sunt, de asemenea, sosele care pun mai intens la incercare abilitatile de sofer, precum si drumuri mai pustii. Dar, Autostrada Coastei Pacifice ofera o combinatie unica de sectiuni pentru viteze mari si de croaziera, sectiuni abudand in serpentine, portiuni de drum deluroase si plate, si, mai presus de toate, traverseaza cele mai spectaculoase si de nedescris peisaje naturale cunoscute omului. In plus, se afla pe prima pozitie in topul preferintelor celor mai multi oameni chestionati.

Autostrada are o lungime de circa 2.400 de kilometri si poate fi strabatuta in aproximativ 32-35 de ore de mers de la un capat la celalalt, din Capistrano Beach, prin San Francisco, pana in Seattle, cam toata coasta vestica a Statelor Unite. Desigur, ca si in cazul Marelui Drum Oceanic, nu este greu de suspectat ca pe parcursul a peste 2.000 de kilometri de coasta americana, posibilitatile turistice sunt incalculabile si prin urmare traseul in sine poate fi o excursie minunata, mai speciala si mai ofertanta decat orice vacanta petrecuta intr-un singur loc.

Citeste si despre topul celor 10 diferente care despart Europa de America

Valea Mortii - SUA
Este o sosea lunga de aproximativ 525 de kilometri, a carei strabatere dureaza, in medie, aproximativ 6-7 ore si care leaga Las Vagas de Mammoth Lakes, dupa ce traverseaza Parcul National Valea Mortii. Exista pe forumuri o dezbatere destul de intensa cu privire la modul cel mai potrivit de abordare a acestui traseu, referitoare la corelarea ideala dintre momentul zilei si sensul de mers cu autovehiculul.

Desigur, pe drum exista cateva potentiale puncte de interes pentru orice calator, intre care statiunea Furnace Creek, localitatea StovePipe Wells, precum si Parcul National Death Valley, cu al sau complex purtand acelasi nume. Exista o sectiune a drumului, indeosebi intre Panamint Springs si Millspaugh, extrem de palpitanta, conform celor care au condus pe acolo, cu viraje stranse si portiuni drepte, tocmai bune pentru viteze mari, in aval si in amonte. Dincolo de Mammoth, prin Parcul National Yosemite, soseaua se continua cu drumuri aproape la fel de bune pentru condus, care merita si ele incercate.

Vezi care este hotelul cu cea mai frumoasa panorama din Las Vegas!

Autostrada peste Mari - Florida Keys, SUA
Cea mai sudica ramura a autostrazii A1 din SUA, terminata in 1938 si construita de-a lungul unei cai ferate ce a fost distrusa de un uragan, Autostrada de peste Mari calatoreste din insula in insula, pe parcursul a 42 de poduri, arcuindu-se sud-vestic prin Florida Keys. Calatoria pe aceasta ruta, in marea ei majoritate pe deasupra apei, poate dura mai putin de patru ore, traseul avand o lungime de 205 kilometri, din Miami pana in Key West.

Totusi, pentru oricine nu este obisnuit cu drumul sau grabit si va dori sa admire oceanul si privelistile magnifice oferite, printre care apusul sau rasaritul soarelui, aceasta drumetie va lua cu siguranta cel mai mult timp. De asemenea, destul de nefericit insa, un cuvant de spus in acest sens poate avea si aglomeratia care se creeaza uneori, in traficul de pe aceasta ruta. Intreaga Autostrada peste Mari a fost substantial reconstruita in anii '80, atunci cand 37 de poduri au fost inlocuite. Autostrada trece prin Golful Mexic si prin Stramtoarea Floridei, ridicandu-se pana la o inaltime de 20 de metri deasupra nivelului marii.

Descopera un oras din Florida pe care nu-l vei vizita niciodata!

Pasul Grimsel - Elvetia
Un drum monta, putin mai dificil, dar perfect asfaltat si cu peisaje care pot taia rasuflarea, trecatoarea Grimsell, localizata in apropiere de Gletsch, Elvetia, le ofera soferilor un periplu spectaculos, cu dese ace de par dar si cu portiuni drepte, de-a lungul Alpilor. Pasul Grimsell se afla la altitudinea de 2165 de metri, fiind un traseu montan intre valea raului Rhone si cantoanele Valais si Haslital din Berna. Turistii vor gasi, de-a lungul acestui traseu, un lac deosebit, o mica gradina zoologica, un parc de marmote si un muzeu.

De asemenea, in unele zone se poate urca, cu funicularul, pe munte. In vremuri stravechi, ingusta trecatoare era folosita de negustori si turme de animale care transportau branza elvetiana spre Piedmont, in nordul Italiei. In schimb, aceeasi ruta era folosita pentru a aduce vin, orez, porumb si piele inapoi in Elvetia. Drumul este astazi cunoscut si practicat mai ales de motociclisti si chiar de biciclistii indrazneti.

Citeste si De ce imi plac elvetienii?

Lysebotn - Norvegia
Drumul Lysebotn din Lysebotn, Norvegia numara 27 de curbe in ac de par si un impresionant tunel lung de 1,1 kilometri la baza, cu propriile viraje in ac de par, trei la numar. Suna a provocare pentru orice sofer. Conform celor care au avut ocazia sa il parcurga, una dintre jumatatile drumului nu are ceva special, dar cealalta ofera o veritabila aventura. Ultimii 30 de kilometrei spre Lysebotn sunt, pentru unii, cei mai ofertanti pe care au sofat vreodata; un adevarat montagne-rousse, cum descriu unii portiunea. Este vorba despre un drum ingust, dar cu o suprafata perfecta, care iti pune un zambet incorigibil pe fata in timp ce te intrebuintezi cu totul pentru a face fata drumului dinaintea ta.

Nu este o portiune dreapta de drum cat vezi cu ochii, dar virajele, suisurile si coborasurile permanente fac din experienta automobilistica o activitate la cote inalte. Apoteotic, drumul se incheie cu o a 27-a curba in ac de par, ce duce la altitudinea de 1.000 de metri peste nivelul marii, tot in aval, spre Lyseboth si Lysefjord. Dupa toate serpentinele, drumul trece printr-un tunel care se roteste la 340 de grade prin munte, dezvaluind Lysebotn la celalalt capat. Pentru oricine ajunge cu masina sau cu motocicleta in Norvegia, acest traseu este cu certitudine unul care nu trebuie ratat.

Vezi care este cea mai frumoasa padure din Norvegia!

Drumul Montan Jebel Hafeet - EAU
Soseaua Montana Jebel Hafeet, din Emiratele Arabe Unite, este, fara loc de indoiala, unul dintre cele mai calitative si netede drumuri din cate exista in lume. Traseul se intinde pe o distanta de numai 12 kilometri si urca pana la altitudinea de peste 1.200 de metri. Numara, pe tot intinsul sau, 60 de curbe, iar suprafata asfaltului este atat de lina si de lipsita de orice imperfectiune, incat soferul poate jura ca se afla pe o pista de Formula 1.

Soseaua este taiata in muntele Jebel Hafeet, aflat la granita cu Oman si se afla la o distanta de aproximativ 90 de minute de condus spre sud-est fata de Dubai. Cu un amestec de portiuni drepte, ideale pentru cele mai mari viteze si curbe navalnice care se imbina perfect, soseaua Jebel Hafeet este o experienta auto de inalta clasa, ce ofera atat confortul lucrului bine facut, cat si senzatiile tari ale sporturilor extreme.

Vezi care este cel mai tare hotel din Dubai!

Viaductul Millau - Franta
Nu numai ca este o sosea foarte buna, dar Viaductul Millau chiar detine recordul pentru cel mai inalt pod rutier al lumii. "Survoland" valea raului Tarn din apropierea localitatii sud-franceze Millau, acest drum rutier hobanat (pe cabluri), construit deasupra unor inalti piloni, asigura continuitatea autostrazilor A75 si A71 intre Paris si Beziers. Viaductul Millau are o lungime de 2.460 m si traverseaza raul Tarn la aproape 270 m altitudine. Carosabilul, cu o latime de 32 m, contine o autostrada cu doua bezi si o banda de urgenta pe fiecare sens de mers.

Podul este sustinut de sapte picioare prelungite prin piloni, de care sunt agatate cele 11 perechi de hobane. Raza de curbura a podului este de 20 km, ceea ce permite vehiculelor o traiectorie mai precisa decat in linie dreapta. Unul dintre pilonii care sustine drumul are o inaltime impresionanta, de 343 de metri, putin mai mult decat Turnul Eiffel si cu doar 40 de metri mai putin decat Empire State Building. Costurile de constructie ale viaductului s-au ridicat la aproximativ 400 de milioane de euro.

Citeste articolul integral

Cele mai frumoase plaje din lume

2010-11-01T12:40:00.000+02:00

Lagune care le depasesc in splendoare pe cele din filme, nisipuri aurite de soarele tropicelor, valuri de turcoaz, apus si rasarit in culori ireale, peisaje de vis pentru care nu s-au inventat inca termeni de comparatie... Pe scurt, locuri de pe Terra care par adevarate porti spre Paradis. Acestea si nu altele, sunt cele mai deosebite si mai exclusiviste plaje pe care le poti savura in acesta viata.

10. Aroa, Aiutaki, One Foot Island - Insulele Cook

In loc sa-ti pierzi vremea si banii prin Romania, cel putin o data in viata merita sa te rasfeti si sa te inarmezi cu suma de bani necesara pentru a face o excursie peste asteptari, in alta lume. Destinatia: Insulele Capitanului Cook. Acolo, la capatul lumii, dincolo de civilizatiile Orientului si Occidentului, asteapta ascunsa intr-o laguna mai albastra decat cerul, plaja Aroa. Tine-te bine! Nu seamana cu nimic din ce ti-ai imaginat.

Situata langa Ratoronga, plaja Aroa poate castiga oricand categoria de "Plaja cu cel mai alb nisip de pe Terra". Aroa impodobeste un atol de corali atat de frumos, incat pana si Timpul pare ca a incremenit aici, admirandu-l de milenii.

Intreaga bucata de Rai este ingrijita exemplar. In plus, aici nu vin decat cei mai bogati oameni din lume, iar pentru activitati precum snorkelling, scuba-diving si pescuit, ai nevoie de zeci de aprobari. Tot ceea ce fac turistii pe Aroa este supravegheat discret, iar daca ai aruncat gunoaie pe plaja sau in apa sau te-a impins Necuratul sa distrugi mediul ambiant, sa deranjezi alti turisti sau sa poluezi sonor atmosfera, vei fi evacuat de urgenta, dupa plata unei amenzi usturatoare. In plus, timp de cativa ani, nu mai primesti dreptul de a calca nisipul uneia dintre cele mai splendide plaje din Pacificul de Sud.

9. Sinclair's Bay, Caithness - Scotia

Greu de imaginat ca una dintre cele mai deosebite plaje impodobeste chiar tarmurile cetoase ale Scotiei, nu-i asa? Cu toate acestea, in Golful Sinclair avem parte de inca un exemplu evident in care realitatea depaseste imaginatia.

La doar 4 kilometri sud de John O'Groats, apele stralucitoare si nisipul imaculat din Sinclair's Bay, par desprinse direct din Caraibe, nu din Caithness. Incadrata in nord si sud de cate un castel de secol XVI, plaja ofera un spectacol al vietii fara seaman, cu stoluri de pescarusi, ploieri si alte pasari marine, precum si grupuri de foci haituite de balene ucigase.

Chiar in apropierea plajei, troneaza celebrul castel scotian Ackergyll Tower. Majoritatea denumirilor locale sunt de origine norvegiana, iar in amintirea deselor confruntari armate din trecut, petrecute intre darjii scotieni si invadatorii vikingi, puteti vizita Northhalds Viking Centre. Plaja este celebra si in randul amatorilor de birdwatching, iar hotelurile din apropiere organizeaza partide de pescuit pe mare care se pot transforma oricand in amintiri de neuitat.

8. Shell Beach, Insula Purbeck - Dorset

Din nou in Europa, in Insulele Britanice, gasim o noua plaja de top de care nu au auzit multi romani, dar care este foarte pretuita in randul destinatiilor de vacanta din turismului international.

Insula Purbeck, situata in apropiere de Dorset, este - de fapt - o peninsula, dar deoarece a ramas in lexicul local sub nume de insula, pliantele turistice o prezinta in continuare sub aceasta titulatura improprie. Senzatia de insula este intarita de ingustimea Purbeck-ului, care multora le poate parea o bucata dinstincta de pamant, pierduta in mare.

Zona a ramas conservata de-a lugul timpului si pare rupta de realitatea unei Marii Britanii de secol XXI. Singurele elemente ale prezentei omului si civilizatiei constau in navigarea fugara pe linia orizontului a catorva iahturi. In rest, liniste si pace! Dincolo de plaja imensa, presarata ici si colo cu carduri de pasari marine, se afla, bine ascuns, singurul local din zona, intitulat, evident, Shell Bay Bar & Restaurant. Din prejama acestuia, savoarea unui apus de soare pe Marea Manecii, este un spectacol fara egal!

7. Whiteheave, Insulele Withsunday - Queensland, Australia

Daca cineva s-ar apuca sa caute candidatele la titlul de cele mai frumoase plaje ale Australiei, ar gasi cu siguranta zeci de plaje care sa se infrunte pentru acest titlu. Dar daca ar ajunge si la Whiteheaven, cu siguranta ar uita de restul contracandidatelor. Si asta in conditiile in care Continentul de la Antipozi a fost binecuvantat de la Natura cu nenumarate bucati de tarmuri si apa care ar face sa paleasca tot ce au vazut romanii prin Croatia, Bulgaria, Grecia sau Turcia...

Imaginati-va cel mai fin si mai alb nisip din lume. Ei bine, nisipul plajei Whiteheaven este chiar mai alb si mai fin! Plaja este inconjurata de o padure tropicala care practic uneste orizonturile. Cel putin, acesta este senzatia vizuala. Apele calde, limpezi, de culoarea azurului, se unesc cu cerul si cu cele cateva insulite care se vad in zare. Este deopotriva dificil si costisitor sa ajungi aici. Dar, odata ce ai pus piciorul in acest mic si exclusivist paradis, trebuie sa retii ca orice escapada in apa oceanului, fie ca inoti, pescuiesti, faci surfing sau snorkelling, trebuie sa o faci neaparat imbracat(a) in costum de de inot complet. Asta ca sa eviti orice intepatura din partea micii, dar mortalei meduze albastre, care timp de 6 luni de zile isi face aparitia in apele care scalda plaja.

Inca ceva, singura modalitate de a ajunge aici consta in obtinerea unui permis de sedere din partea Airlie Beach Town, autoritatea de pe continent care elibereaza astfel de acte turistilor. Nu este deloc usor, nici ieftin.

6. Plaja Arambol, Goa - India

"Nu exista nimic mai rau in lume decat sa fii un fraier care zace pe plaja unei tari din lumea a treia, incaltat cu papuci, purtand un short psihedelic, fumand o iarba nenorocita si pretinzand ca traieste din plin expansiunea constiintei", canta ironic cel de la Alabama 3 in piesa hilara "Ain't Going to Goa". Chiar asa sa fie?

De fapt, bucata de paradis din Goa a iscat intotdeauna controverse si scandaluri. Cunoscatorii se jura cu mana in foc ca cei care o defaimeaza sunt doar invidiosii care nu-si permit in veci sa ajunga pe aceasta bijuterie din Oceanul Indian.

Pentru multi, Goa este Sfantul Graal care aduna bland tot hedonismul din lume, condimentat cu hippyoti de toate generatiile, care refuza sa se trezeasca la realitatile inconjuratoare. Goa va ramane in veci capitala noncoformistilor pasnici (tinerii occidentali visatori si debusolati au invadat Goa inca din anii '70 ai secolului trecut), a expatilor sezonieri si a stilului de muzica trance care isi trage numele din acest loc in care pana si zeii au uitat de menirea lor, cuceriti de atmosfera unica...

Inchipuiti-va o Vama Veche in vremurile ei bune (pana in '93) la puterea a zecea, si tot sunteti departe de realitatea de vis din Goa. Iar perla din ceea ce inseamna Goa este Arambol, cea mai nordica plaja a acestui stat indian. Arambol vi se dezvaluie ca un complex uluitor de plaje vaste, presarate din cand in cand cu stanci in forme fantastice si paduri de cocotieri. Batranii hippy care au ajuns aici inca de cand Beatles stapaneau topurile, va vor spune povesti adevarate depre camarazii lor cazuti victime leoparzilor si rechinilor.

5. Plaja Nungwi, Insula Zanzibar - Tanzania

Complexul de plaje din Kenya si Tanzania este considerat de majoritatea agentiilor de turism exclusiviste drept cel mai cautat din toata Africa. Sa fie de vina nisipul curat, atat de fin incat se sfarama literalmente sub talpi?

Insula Zanzibar este bijuteria coastei Africii de Est. Inca din cele mai vechi timpuri, aici a fost capitala neoficiala a comertului african cu condimente. Insula este impodobita cu un labirint unic in lume, cunoscut drept Orasului de Piatra, si adaposteste pe tarmurile sale nu mai putin de 30 de plaje mai frumoase decat cele din reclamele TV.

Una dintre cele mai splendide plaje ale Tanzaniei este cea de la Nungwi, situata in nordul Zanzibarului. Linia costiera se continua intr-o forma lina, unduitoare, care se pierde in apele cu reflexii de safir ale Oceanului Indian. Nisipurile argintii si constuctiile naturale din corali formeaza un biotop inca intact, extraordinar de bogat in vietuitoare si care se intinde pe kilometri intregi inspre ocean. Presarata cu mici sate pescaresti ramase neschimbate de secole, coasta Zanzibarului aduce un aer de epoca pierduta intr-o lume paradisiaca!

4. Oriunde in Palawan - Filipine

Titlul nu este exagerat deloc, pentru ca oriunde te plimbi in Palawan, nu poti estima care coltisor de lume ti se pare mai atragator. Locatia a fascinat si inca fascineaza multi oameni. Cu toate ca actiunea din "The Beach" de Alex Garland a fost setata de acesta in Thailanda, scriitorul si-a cautat inspiratia in acesta locatie din Filipine. Motivul?

Ei bine, multi care au calatorit in Thailanda in ultimul deceniu, turisti animati de dorinta de a-si gasi propria insula paradisiaca, declara ca realitatea este sub asteptari. Insulele de lux ale Thilandei au fost transformate in rezervatii exclusiviste, accesibile omului obisnuit doar prin survolarea acestora cu barca, prezenta pe ele fiind, in cele mai dese cazuri, interzisa cu desavarsire.

Pe de alta parte, Filipine se bucura cu peste 7.000 de insule si atat de multe plaje virgine, necalcate de oameni, incat este foarte usor sa inchiriezi o barca de pescuit pe o suma de nimic si sa navighezi astfel spre explorarea propriei tale insule. Grupul de insule din vestul arhipelagului filipinez este descris chiar de localnici drept ultima frontiera a tarii lor. Am putea spune ca Insulele Palawan sunt incredibil de exotice, daca exista, bineinteles, termen de comparatie pentru exotism!

Este un arhipelag de vis, format din mii de insule din calcar, strabatute de rauri subterane, impodobite cu stanci bizare, acoperite de paduri tropicale luxuriante si garnisite, evident, cu plaje al caror nisip este de un alb orbitor. Cele mai populare plaje sunt cele din Honda Bay, Cannon Island, Bat Island si Starfish Island, dar adevarata provocare din Palawan consta in descoperirea propriei tale insule. Bastinasii sunt de parere ca cele mai izolate locuri pentru plaja, acompaniate de cele mai bune locuri de scufundat din lume, raman cele din Sangat Island Reserve. Pe de alta parte, cele mai luxoase statiuni sunt cele din El Nido. Tu alegi!

3. Porto da Barra, Salvador - Brazilia

Daca marile orase ale lumii s-ar lauda cu plajele lor de top, atunci Sidney ar defila cu Bondi, Los Angeles cu Venice, iar Rio de Janeiro cu Copacabana si Ipanema. Si pentru ca tot am ajuns in Brazilia, hai sa ne oprim putin si asupra celei mai frumoase plaje care impodobeste acesta tara cu proportii de continent.

Cel mai vechi oras brazilia, Salvador, ascunde plaja Porto da Barra. Situata la intrarea in golful Bahia de Todo os Santos, plaja este impodobita doar cu un mic si cochet fort colonial de culoare alba si cu biserica catolica, de asemenea dalba, asezata pe o mica colina. In rest, peisajul ne incanta cu defilarea pitorestilor barci de pescuit si al celor catorva tinere localnice care se scalda aici. Goale. Apele sunt intotdeauna calme, clare si incredibil de curate.

Pentru o tara care are peste 7.000 de kilometri de plaje orientate spre est, Porto da Barra este nu doar cea mai frumoasa plaja din Brazilia, ci datorita orientarii sale spre vest, ofera in plus ocazia unor apusuri de soare magnifice.

2. Parcul National Tayrona - Columbia

Tayrona este considerata de multi turisti si jurnalisti specializati in calatorii drept cea mai deosebita plaja din intreaga America de Sud! Nimeni nu se asteapta ca o astfel de plaja sa apara brusc, dupa circa 40 de minute de mers dificil prin padurea de magrove care margineste Parcul National Tayrona.

Daca cineva se asteapta sa gaseasca aici o plaja gen Caraibe, cu linistite ape albastrui, nisip alb si, eventual, cateva cabane de lemn pentru turisti, se inseala amarnic. Inca din prima secunda in care ai pus piciorul pe plaja Tayrona esti izbit vizual de un peisaj grandios: o mare de multe ori salbatica se arunca furioasa pe stanci colosale, de dimensiunea unor blocuri. In jurul stancilor, se lafaie cateva plaje ce par aedevarate dune de desert, stramutate acolo unde jungla amazoniana se lupta cu oceanul.

Intr-o tara "normala" din punct de vedere turistic, Tayrona ar fi fost pana acum slutita de mana "civilizatoare" a omului, fiind deja transformata intr-o statiune occidentalizata cu iz confortabil-artificial- plictisitor. Din fericire pentru natura locurilor, plaja este situata intr-o tara zbuciumata, devastata de razboaie civile intinse pe decenii si subrezita de coruptie, peste care se adauga « recordul alb » al Columbiei de tara care exporta cea mai mare cantiate de heroina la nivel mondial.

Aici, in Parcul National Tayrona, troneaza inca o salbaticie maiestuoasa. Plaja este incadarata dinspre uscat de o imensa padure tropicala din care cascadele izvorate direct din munte se varsa in ocean intr-un spectacol care i-ar lasa muti de uimire pana si pe James Cameron, scenaristul si regizorul lui Avatar. Singurii oameni care se aventureaza aici sunt cativa tineri si hippy, care dorm noptile in hamacuri legate intre palmieri. De fapt, hamacul este sigurul « loc de cazare » din acest colt de lume binecuvantat de Natura.

1. Las Islas Cies, Galicia - Spania

Cand te gandesti la plajele Spaniei, ai in vedere Mediterana, Insulele Canare sau Mallorca, nu-i asa? Asta doar daca iti place aglomeratia si bronzatul sezlong langa sezlong. Pentru initiati si pentru cei din categoria "lume buna", Spania ofera un secret tinut departe de ochii vulgului. Este vorba despre o mica frantura de Paradis, ascunsa pe coasta salbatica si izolata din provincia Galicia, in imediata apropiere a granitei Spaniei cu Portugalia.

Acolo, scaldata de apele Atlanticului, exista o bijuterie a naturii. Ca sa ajungi la ea, trebuie sa te imbarchezi intr-un vaporas, din micul orasel pescaresc Baiona, cu destinatia insulele Las Islas Cies. Dupa aproximativ 40 de minute de mers cu barca motorizata, ai pasit deja in cea mai exclusivista plaja din Spania. Odinioara o ascunzatoare perfecta a piratilor, locatia a fost inclusa, recent, intr-o rezervatie naturala, fapt cat se poate de bine insipirat, deoarece a ramas astfel salbatica si neatinsa de furia dezvoltatorilor imobiliari. Iar pentru a nu deranja vietuitoarele de pe insula, accesul turistilor este permis doar in lunile de vara.

Amatorii de viata buna vin aici in iunie, iulie si august pentru petrecerea unor zile perfecte de vacanta in preajma dunelor de nisip din Praia des Rodas, care ascund o laguna linistita cu apa transparent-verzuie. Localnicii o denumesc impropriu « Plaja din Caraibe », dar titlul nu este deloc un compliment. Majoritatea turistilor care au vizitat Caraibele si au poposit mai apoi si in Las Islas Cies spun ca locatia din Spania este cu mult deasupra oricarei plaje din Caraibe.

Conform unor specialisti in calitatea nisipului plajelor, nisipul de aici este cel mai fin din intreaga lume, senzatia piciorului gol fiind aceea a unor pasi pe un camp de bumbac moale. Iar norocosii care vin aici se pot caza in singura locatie din zona, un complex umbrit de pini inalti, cu vedere la apele oceanului.

Top 10 destinatii internationale hippie

2010-10-29T10:08:00.000+03:00

Anii ’60 au trecut, dar adeptii hippie nu au disparut. Cu stiluri de viata libertine si alternative, care imbratiseaza si promoveaza pacea, dragostea si activitatile in natura, hipiotii au avut o influenta profunda asupra culturii occidentale de astazi. Si acum ei inca influenteaza unele colturi de lume, punand in practica ideile in care cred si resuscitand vremurile pe care s-au luptat mereu, din rasputeri, sa le tina in viata. Sa privim cateva dintre aceste locuri, unde spiritul hipiot inca dicteaza mersul lucrurilor.

10. Ibiza, Spania
Ibiza este o destinatie celebra in randul tuturor europenilor si chiar la nivel international, insa ceea ce putini stiu despre aceasta insula este ca reprezinta epicentrul fenomenului hipiot in Europa. Ibiza a constituit o ramura semnificativa a curentului rebel din anii '60, multi calatori aflati pe drumul inspre si dinspre India stationand aici si luand parte la petrecerile si orgiile sub clar de luna, pe plajele izolate din nordul Ibizei. Artisti precum Joni Mitchell si Bob Dylan au vizitat si ei locul in acea perioada si se spune ca cel putin unul dintre cantecele celui dintai a fost compus aici.

Nordul insulei a reprezentat candva caminul petrecerilor descatusate, al iubirii afisate in public prin paduri si pe plaje si mai ales al adunarilor galagioase, dar melodioase, organizate cu precadere in Benirras. Cu timpul, asemenea manifestari au inceput sa fie infierate de autoritati si scoase in afara legii, numai crampeie ale lor ramanand o raritate. Chiar si astfel, Benirras se pastreaza un loc de intalnire pentru cei cu suflet liber si fara prejudecati, iar batutul in tobe si muzica de la apus, in special duminica si pe luna plina, continua, multumita batranilor hipioti care mai traiesc inca in aceasta regiune. Ibiza este un loc magic, atat prin exotismul si frumusetea lui, cat si datorita localniclor. Libertatea caracteristica anilor '60 si chiar '90 nu mai este prezenta, dar acest rai hipiot isi pastreaza, orice s-ar intampla, istoria frumoasa a acelor ani.

9. El Bolson, Argentina
Situat pe granita dintre Argentina si Chile, El Bolson este nici mai mult nici mai putin decat un orasel hipiot; un loc pasnic, unde toata lumea isi desfasoara, fericita si in tihna, linistitoare activitati artistice. De trei ori pe saptamana, aici se organizeaza o piata unde se comercializeaza diferite artefacte, piese si accesorii, iar dupa incetarea negotului oamenii se aduna in centrul orasului si canta. Localitatea are, printre alte trasaturi exotice proprii, o formatiune stancoasa ce seamana cu un cap de indian si o inedita padure de sculpturi.

Declarat municipalitate ecologista si "zona non-nucleara", El Bolson a fost mereu un magnet pentru calatorii aventurieri, inca din perioada in care hipiotii au inceput sa populeze locul, in anii '70. Aici, traiul cumpatat si sustenabil este o norma si nu o exceptie si nu este greu de inteles motivul pentru care El Bolson este locul ideal pentru acel tip de oameni care imbratiseaza copaci. Oraselul gazduieste calatori entuziasti ai naturii si o comunitate creativa de artizani prolifici, doua lucruri care il transforma in refugiul perfect pentru toti hipiotii pribegi si nu numai.

8. Nimbin, Australia
O mica localitate situata in nordul statului australian New South Wales, Nimbin, candva un oras muribund, a fost aleasa in anii '70 sa gazduiasca Festivalul Aquarius, adunand laolalta o multime de hipioti avizi de arta, muzica si voie buna. Nimbin a avut de a face in acei ani cu o revolutie culturala care a supravietuit pana in zilele noastre. Ironic, dar adevarat, imprejurarile s-au dovedit fertile si benefice, deoarece clima locului era foarte potrivita pentru cultivarea marijuanei. Timp indelungat, Nimbin a fost un loc extrem de bun de a evada din sistem, a creste ierburi halucinogene si a trai de pe urma generosului sistem australian de bunastare sociala.

Nimbin este unul dintre putinele locuri din lume unde "iarba" poate fi cumparata de pe strada si fumata nestingherit in localuri. In plus, anual, aici se sarbatoreste Mardi Grass, in luna mai, desi evenimentul a devenit mai mult un festival stradal decat un protest al marijuanei. Mai mult, cetatenii acestei mici enclave au pus bazele unei Ambasade a Canepei, al carei tel este acela de a disemina informatii privitoare la consumul de marijuana. Institutia ofera chiar si accesorii esentiale in acest sens si dispune si de un bar al marijuanei. Merita mentionat faptul ca pe varful Warning din aceasta localitate pot fi observate primele raze de soare revarsate asupra Australiei in fiecare noua zi.

7. Christiania, Danemarca
Copenhaga nu este doar frumoasa capitala cu aer scandinav a Danemarcei, ci si orasul intre ale carui districte, unul, Christiania, este complet dedicat fenomenului hippie. Cartierul a reprezentat candva locul depozitelor navale daneze, dar un grup de indivizi cu mintea deschisa din conducerea guvernului Danemarcei l-a transformat intr-un refugiu pentru stiluri de viata alternative. Indragit de cetateni pentru fermecatoarea sa detasare, Christiania se intampla sa fie si un punct fierbinte de unde se pot cumpara, la "drumul mare", joint-uri, hashis si prajituri cu marijuana, de la standuri viu colorate, aflate in grija unor comercianti de nationalitati multiple.

Autoritatile au ales sa tolereze acest obicei, exceptand unele razii ocazionale. Preturile variaza intre 5 si 15 dolari pentru un joint, sistemul intrebuintat fiind cel al codului culorilor, pentru a indica valoarea si calitatea marfii. Trebuie stiut ca edilii danezi au investit sume mari de bani in Christiania, renovand cladirile vechi si construind in plus unele moderne. Districtul gazduieste o comunitate de artizani si ecologisti, care si-au construit case unice si excentrice, care nu fac decat sa intareasca pozitia nonconformista la care majoritatea danezilor adera. De retinut faptul ca nu este bine sa fi vazut alergand in Christiania, sa faci fotografii, sa fumezi (tigari obisnuite) in baruri sau pe strada, dar nici sa te temi de uriasii caini danezi. Se recomanda cu caldura produsele de patiserie daneze.

6. Arembepe, Brazilia
In regiunea braziliana Bahia se afla Arembepe, un paradis tropical linistit si extrem de atractiv pentru orice fel de turist. Alaturi de satul Caratingui, locul este leaganul primei comunitati hipiote din Brazilia. De altfel, localitatea a si devenit celebra la nivel national cu ocazia infloririi, in anii '70, a fenomenului hippie. Astazi, cateva colibe rustice sunt raspandite aici pe suprafata unei zone inchise de apale raului Capivara si de bazinele naturale formate de recifele plajei. Colibele sunt austere, dar foarte pitoresti, construite din lemn si paie, fara energie electrica sau orice fel de confort tipic modern. Dar celor care traiesc in acest loc nu le pasa oricum prea mult de asemenea lucruri, ei isi doresc doar linistea si frumusetea naturii.

Nu exisita trafic rutier, iar accesul spre oras se face numai perpedes, poate si unul dintre motivele pentru care Arembepe este atat de bine conservat. In sudul localitatii se desfasoara Proiectul Tamar, pentru protectia testoaselor marine, prin izolarea oualor acestora in zone intarcuite. Pentru cei care doresc sa traiasca la intensitate maxima o adevarata experienta de Woodstock tropical, se recomanda vizitarea in luna ianuarie a Arembele-ului, cu ocazia primei luni pline, atunci cand comunitatea locala gazduieste Festivalul International de Cultura Alternativa, in cadrul caruia au loc numere de dans, muzica si citit poezie. Majoritatea turistilor viziteaza Arembepe in excurstii de o zi, din Salvador, aflat la o distanta de numia 50 de kilometri.

5. Goa, India
Un adevarat refugiu hipiot, mica enclava portugheza din sud-vestul Indiei a fost descoperita de boemii cu haine viu colorate in anii '60 si si-a mentinut de atunci un influx stabil de vizitatori. Goa mai este, inca, unul dintre acele putine locuri unde vechii hippioti se aduna laolalta, fac bai de soare si se amesteca intr-un amalgam de culturi, rase si nationalitati. Este, de asemenea, locul nasterii stilului muzical Goa trance, iar plajele Anjuna si Vagator sunt adesea martore ale activitatilor artistice si libertine ale hipiotilor.

O vizita in acest loc va arata ca adevaratii oameni hippie nu mor. Doar isi strang lucrurile si se muta in Goa. Totusi, spun cei care au vizitat recent orasul, traditiile hipiote sunt destul de eficient, si nefericit, mascate de sutele de mii de tone de beton din numeroasele hoteluri, cluburi de noapte si magazine, elemente specifice mai ales inimii comerciale din Goa, Calangute. Exista inca, in ciuda modernizarii, locuri precum plajele Palolem si Mandrem, unele dintre cele mai frumoase si mai putin perturbate locuri goane. De aici, mergand tot spre nord incepe sa apara cu adevarat acel tip de liniste si solitudine care i-a determinat pe vechii calatori ajunsi in aceste locuri sa nu mai vrea sa plece niciodata.

4. Panajachel, Guatemala
In apele lacului Atitlan isi uda tarmul unul dintre cele mai hipiote orase din America Centrala. O prospera si viguroasa cultura indigena reprezinta principala atractie a locului, dimpreuna cu farmecul aparte al lacului Atitlan. Panajachel este un oras hippiot, cu o multime de copii din flori si plin de oameni avand nationalitati variate si aspect Rasta. Numarul de copii, cu varste cuprinse intre 7 si 12 ani este coplesitor si mai toti abordeaza turistii oferindu-le diferite produse contra unor sume modice de bani.

Panajachel ofera comert stradal placut, multe tipuri de alimente aliniate diferitelor tendinte culturale, internet de mare viteza si locatii wifi, precum si camere confortabile la toate preturile. Locul in sine s-a dezvoltat din vremea si cu ajutorul erei hippiote, cunoscuta aici sub denumirea de "Gingo-tenango". Localnicii, in marea lor majoritate Tz'utujil Maya si Kaqchiquel, sunt foarte ospitalieri, ducandu-li-se faima pentru acest lucru peste tot in lume.

3. Chefchaouen, Maroc
Oras frumos colorat in nuante de albastru si avand ca peisaj de fundal magnificii Munti Rif, Chefchaouen poate fi eclipsat de mai ilustrele Marrakech si Tanger dar, si-a dezvoltat o reputatie proprie de paradis al artizanilor. Desigur, localitatea marocana nu se rezuma numai la asta; stilul arhitectural distinctiv,cu influnte maure, al cladirilor si moscheelor, precum si cultivarea aproape industriala de marijuana ii sporesc farmecul si definirea. Mii de hectare de teren arabil sunt consacrate cresterii ierburilor halucinogene, intreaga cantitate recoltata fiind vanduta pe strazile din Chefchaouen, la vedere, in ciuda scoaterii sale in afara legilor marocane.

Ar trebui stiut ca Chefchaouen este un loc unde comerciantii, mai ales cei de marijuana, sunt disperati sa ia bani de la turisti. De multe ori pot fi foarte insistenti si chiar invazivi. Totusi, cu zambet, calm si politicos refuzand, repetat, marfa sau serviciul oferit, se poate evita orice problema. Desi majoritatea calatorilor viziteaza Chefchaouen mai ales pentru hashis, este important de inteles ca acesta este complet ilegal si posesia este aspru pedepsita.

2. Vancouver, Canada
Poate ca San Francisco se bucura de toata atentia atunci cand vine vorba despre miscarea hippie, dar Vancouver asunde si el multe farmece boeme. Si in plus, orasul are parte de cele mai libertine legi referitoare la posesia si consumul de marijuana precum si o vibratie multiculturala unica, pentru care merita sa fie mentionat.

Insula canadiana este impregnata de o profunda nostalgie pentru anii '60, un intreg district aflat sub jurisdictia sa, Kitsilano, fiind dedicat culturii spiritului liber si servind drept camin pentru batranii hippioti cu parul lung si umerii acoperiti de poncho-uri. Cumva legat tot de curentul hippie, Vancouver este si locul de nastere al organizatiei ecologiste Greenpeace. Practic, ONG-ul cu sedii in peste 40 de tari s-a nascut din miscarile de pace si din protestele anti-nucleare ale hippiotilor din Vancouver si Columbia Britanica, din anii '70.

1. Kathmandu, Nepal
Ultima oprire pe traseul destinatiilor hippie, capitala Nepalului a fost si este visul de pe urma al calatorului... extenuat. Hipiotii au luat cu asalt acest regat magic, venind din toata lumea, atrasi de calatoria fara seaman pana aici - orasul este situat la altitudinea de 1.300 de metri - si de costurile relativ reduse ale traiului prin aceste locuri. Lucrurile s-au schimbat din anii '60 si pana astazi, dar regiuni precum Strada Ciudatilor retin inca alura in cautarea careia multi boemi fara varsta pornesc prin lume.

Hashisul poate fi descoperit in cantitati copioase in Kathmandu, iar compania de exceptie a Muntilor Himalaya are o maretie ce nu poate fi intrecuta decat de insasi prezenta zeilor. Kathmandu este raiul pe pamant pentru calatorii hipioti, poate chiar numarul unu pe lista destinatiilor hipiote ale lumii. Considerat candva un substitut al fabuloasei si inaccesibilei Shangri-La, Kathmandu este astazi un refugiu al calatorilor independenti, precum si un loc de vacanta in plina expansiune, care se adreseaza tuturor buzunarelor. Desigur ca, fiind cel mai mare si cam singurul oras al tarii, Kathmandu arata ca si cum o lume noua, aflata in dezvoltare spre o era moderna a betonului si a poluarii traficului rutier, e pe cala sa se nasca. Totusi, pe stradutele laturalnice marilor bulevarde se poate observa uluitoarea mostenire culturala si artistica a capitalei, in temple ascunse, curti cu orez baltind si amuzante ateliere micute, aproape neschimbate inca din Evul Mediu.

Citeste articolul integral